FONDUL DOCUMENTAR „SOCIETATEA ACADEMICĂ „JUNIMEA” ÎN ARHIVA DE STAT DIN CERNĂUȚI

Dragoș Olaru

          Societățile academice românești, înființate la Cernăuți după deschiderea în capitala Bucovinei la 1875 a Universității Francisco-Iosefina, au fost „cele mai teribile laboratoare de naționalism” (Dragoș Vitencu). Cea mai reprezentativă și de lungă durată a fost Societatea academică „Junimea”, înființată la 7 decembrie 1878 ca un răspuns promt al studenților români la închiderea primei lor societăți cernăuțene „Arboroasa”. Scopul „Junimii” a fost educarea membrilor ei în spirit național, răspândirea culturii românești la orașe și sate, întărirea solidarității națiunii române din Bucovina, strângerea legăturilor dintre intelectualii de la orașe și populația de la sate și ajutorarea membrilor societății. Aceste scopuri nu erau alt ceva decât tot un răspuns la intențiile habsburgilor de a folosi nou înființata Universitate din Cernăuți ca instrument de germanizare a poporului român din Bucovina.

În timpul activității sale de  aproape 60 de ani (1878-1938), având între membrii săi activi 1667 de persoane, studenţi şi studente din cadrul Universităţii cernăuţene, societatea a creat o arhivă foarte bogată, care, datorită străduințelor fraților Ilie și Arcadie Dugan, a ajuns să se păstreze astăzi în depozitele Direcţiei Judeţeane Iaşi a Arhivelor Naţionale ale României, Colecţia „Dugan Opaiţ Ilie şi Arcadie”, inventar 1275 și care cuprinde documente din anii 1860-1951. Colecția a fost cercetată de-a lungul anilor de mai multe persoane interesate de viața studenților de la Universitatea din Cernăuți. Rezultatul acestor cercetări s-a valorificat în publicațiile lui Anghel Popa, („Societatea academică „Junimea“ din Cernăuţi. 1878-1938”, Câmpulung Moldovenesc, 1997), Rodicăi Șcraba („Membrii marcanți ai Societății academice „Junimea” din Cernăuți”, revista „Glasul Bucovinei”, numerele pe anii 1996-1998), Arcadie Dugan Opaiț  („Albumul Mare al Societăților „Arboroasa” și „Junimea” din Cernăuți”, Suceava, 2015, editat de Marian Olaru șu Arcadie M. Bodale) etc.

Editorii ultimului volum amintit aici se referă în treacăt și la fondul documentar F-1001, „Societatea academică „Junimea” din Arhiva de Stat Cernăuți, propunându-și pe viitor o valorificare a lui în alte volume despre societatea studenților cernăuțeni. Până în prezent  cercetătorii n-au scris despre  acest fond și n-au valorificat prețioasele lui documente, deși fondul a fost inventariat și pus la dispoziția cercetătorilor încă la începutul anilor 50 ai secolului trecut, iar în anul 2006 a fost prezentat și într-un „Îndrumar”, publicat de arhiva cernăuțeană. Deși mic ca volum, fondul este deosebit de prețios prin informațiile inedite pe care le deține.

Trebuie să menționăm și faptul că o parte din arhiva societății a fost salvată în timpul celui de-al doilea război mondial şi se păstrează azi la Biblioteca Academiei Române. Cele 10 registre au fost prezentate de către academicianul Dimitrie Vatamaniuc în studiul „Societatea „Junimea” din Cernăuți, în lumina documentelor” („Analele Bucovinei”, V, 1, p. 81-93, Bucureşti, 1998).

În scopul îndrumării cercetătorilor în vastul domeniu al arhivei din Cernăuți (aproximativ 1,5 mln. dosare) încercăm să facem o mică prezentare a acestui fond și să publicăm un șir de documente inedite, selectate numai dintr-un singur dosar, pentru a exemplifica în special însemnătatea lor în cunoașterea mai profundă a vieții studențești din Cernăuți, iar în plan mai larg – activitatea social-culturală și politică a românilor din Bucovina de odinioară.

Prezentăm succint fiecare dosar al acestui fond.

F-1001, inventar 1, dosar 1. Macularele actelor ieșite de la 22 mai 1905 până în 7 mai 1908, 116 file. Fiecare act ieșit este înregistrat cu un număr de ordine pentru fiecare an administrativ, data emiterii, textul adresei, numele adresatului, uneori și adresa lui.

Inventar 1, dosar 2. Lista membrilor sprijinitori cu plata lunară a cotizațiilor, ianuarie 1908 – august 1910, 63 file. Membrii sprijinitori sunt prezentați în ordine alfabetică cu indicarea sumei solvite și semnăturii membrului. Numărul membrilor sprijinitori în această perioadă este între 50 și 65 persoane, iar suma medie a cotizațiilor lunare fiind în jurul a 60 coroane.

Inventar 1, dosar 3. Cartea de evidență a membrilor activi pe anii 1909 – 1914, 1918 – 1922, 398 file. Fiecare pagină de dosar cuprinde 2 fișe de membru în care se înregistrează lunar cotizația plătită (80 de creițari până în anul 1918 și 80 lei – după această dată). Tot aici sunt întroduse sumele plătite (aproximativ 2 coroane) pentru intrare (în societate), comers, bal, panglică etc.

Inventar 1, dosar 4. Actele ieșite între 4 august 1926 – 23 februarie 1928, 136 file. Forma acestui catalog este identică ca aceea de la dosarul 1.

Inventar 1, dosar 5. Cartea proceselor verbale de la ședințele plenare din 26 noiembrie 1929 – 27 noiembrie 1932, 386 file. În fiecare proces verbal se înregistra lista membrilor activi prezenți la ședința plenară, absenții „cu scuze” și absenții „fără scuze”. Deasemenea erau înregistrate numele și prenumele persoanelor invitate la ședință, de obicei e vorba de membrii onorari, emeritați sau sprijinitori. După ordinea de zi se da și textul cuvântărilor participanților la discuții, uneori el fiind foarte detaliat, ajungând să cuprindă câte 10-15 pagini de jurnal.

Inventar 1, dosar 6. Cartea generală a casei pe anii administrativi 1930 – 1933, 119 file. Aici se înregistrau toate veniturile și chieltuielile societății, căminului studențesc și fondurile disponibile neatacabile.

Inventar 1, dosar 7. Actele ieșite între 12 aprilie 1935 – 11 septembrie 1938, 289 file. Forma acestui catalog este identică ca aceea de la dosarele 1 și 4.

Inventar 2, dosar 1. Cererile studenților de primire în societate pe anii 1919 – 1936, 93 file.

Inventar 2, dosar 2. Corerspondența primită de societate de la alte societăți românești, instituții de stat, protoerii etc. pe anul 1924, 21 file.

Inventar 2, dosar 3. Listele de colectare pentru înființarea căminului studențesc pe anii 1924 – 1928, 45 file. Sunt înregistrate numele și prenumele donatorilor, suma donată. În acest dosar se păstrează un raport, întocmit de studentul Traian Chelariu, referitor la Congresul studențesc de la mănăstirea Neamțului din 10 septembrie 1927 (filele 27-32).

Inventar 2, dosar 4. Listele membrilor care au împrumutat cărți din biblioteca societății pe anii 1927-1928, 4 file. Listele conțin numele și prenumele studentului, data primirii și întoarcerii cărților, adresele studenților.

          Tematica documentelor, selectate pentru a fi publicate, este voarte variată și se referă atât la unele personalități marcante ale culturii românești din această perioadă (1905-1908), cât și la diferite acțiuni, manifestări și evenimente importante în care era implicată Societatea „Junimea”. La lectura lor vom fi surprinși de mulțimea de date și informații noi privind diferite aspecte ale unor cunoscute personalități românești cum ar fi Constantin Berariu, Dimitrie Dan, Alexandru Davila, Alexandru G. Djuvara, Iancu Flondor, Nicu Flondor, Tudor Flondor, Vasile Gaina, Nicolae Iorga, Șt. O. Iosif, George I. Lahovary, Erast Mandicevschi, Eugen Maximovici, Dimitrie Onciul, Eusebiu Popovici, George Popovici, Gheorghe Tofan, Mihai Teliman, Victor Vasilco, Alexandru Vaida Voevod etc.  

În 1908, implinindu-se 30 de ani de activitate studenţească societatea a organizat la Cernăuţi frumoase serbări comemorative la care participă personalităţi culturale de pretudindeni; amintim între cele peste 50 de figuri marcante pe Dimitrie Onciul (primul ei preşedinte), Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi, Zaharia Bârsan, St. O. Iosif, D. Anghel, Sandu Aldea, etc.

Socotim că este necesară și o precizare privind membrii Societății. Membri activi puteau fi numai studenții de la cele trei facultăți ale universității cernăuțene. Ca să fie primit ca membru cu drepturi depline studentul trebuia să depună o cerere, iar după aprobare de către adunarea generală a „Junimii” candidatul primea  numele de „fucs” sau „vulpoi”. După un timp anumit candidatul trebuia să susțină un examen la istoria națională și literatura română în urma căruia devenea membru activ cu drepturi depline. După terminarea studiilor junimenii deveneau membri inactivi. Cei care susțineau socitatea în continuare în diferite feluri, prin activitate culturală, științifică sau cu sume de bani deveneau membri „sprijinitori”. Deasemenea Societatea avea membri „emeritați” și „onorai” (de onoare), care puteau fi nu numai foști junimeni, dar neapărat trebuiau să fie promotori marcanți în promovarea creației culturale și științifice românești.

În texte s-a păstrat întocmai conținutul și ortografia autorilor. În cele mai multe cazuri cuvintele prescurtate au fost transcrise fără ca să fie descifrate, excepție făcând prescurtările făcute în limba germană sau cele care sunt mai greu de înțeles.

F-1001, inventar 1, dosar 1. Macularele actelor ieșite de la 22 mai 1905 până în 7 mai 1908

          Nr. 129.

Cern. 25 Mai 1905.

Domnului George Tofan[1], Suceava.   

Stimate Domnule! Alăturat Vă trimitem scrierile lui M. Teliman[2], adunate de D-Voastră și ne place a fi constatat, că colecțiunea s-a făcut cu multă acurateță. Domnul C. Berariu[3] a fost atât de amabil de a ne  aduce un referat în scris asupra lucrărei D-Voastre și a mai completa observațiile sale la ședința la care s-a discutat obiectul din chestie. Lăsăm să urmeze referatul D-lui C. Berariu în tocmai cum a fost înaintat comitetului Societății noastre.

Actul D-lui C. Berariu nr. 217 din19 mai.

          Suntem cu desăvârșire de acord cu părerile esprimate în raportul de sus și rugăm a ține cont de aceste la publicare. Suntem în contra publicării sub III, iar ce privește scrierile de sub II așteptăm să auzim și părerea D-Voastre, care ați studiat materialul cu mai multă acurateață și care sperăm veți lua sarcina asupra D-Voastre de a scrie și prefața. Și noi credem, că numele proprii trebuie numai decât schimbate, pentrucă n-am dori să trezim nemulțumiri nici decum la unii sau alții prin publicarea noastră. Ortografia va fi curat fonetică. Rugăm să Vă adresați numai decât d-lui Zaharie Voronca[4] care v-a promis comunicări atât de prețioase și interesante.

          Studiul lui M. Teliman asupra lui Stamati-Ciurea apărut în broșură separată, credem că n-ar trebui publicat, dar că ar trebui menționat numai decât în prefață sau la alt loc potrivit[5]. Ce privește comentariul, de care era vorba, suntem de părerea D-Voastre, va să zică se abandonează.

          Credem că decesiunile noastre sunt în acord cu așteptările D-Voastre, și că veți grăbi de a face pregătirile pentru tipar. Prefața care va purta iscălitura D-Voastre, Vă rugăm să o trimiteți comitetului nostru, spre a o studia. Binevoiți a ne comunica, când credeți, că ar putea eși opul de sub tipar.

          Primiți cu ocaziunea aceasta asigurarea deosebitei noastre stime.

Pentru comitet:  ss [indescifrabil] h. t. secretar I

          Nr. 143.

Cern. 12 Iuni 1905

          Domnului George I. Lahovari[6], București.

          Am primit „Dicționarul Geografic al Basarabiei”.

        ss [indescifrabil]  secretar I

          Nr. 149.               

Cern. la 4 Iuli 1905.

          Societății academice române „Dacia”[7] în Cernăuți.

          Prin actul D-Voastre din 24/5 1905, voind tot odată, după cum am putut înțelege, să întrați în relațiuni cu Societatea noastră. Ne-am bucurat mult, putând constata din statutele D-Voastre primite ulterior, că după cele depuse în ele principiile D-Voastre sunt acele tendințe ca și pre noi, că și scopul D-Voastre este promovarea cauzei naționale comune. Dorind ca ura și invidia să dispară din rândurile Românilor de bine, și în special, ca să ajungem într-acolo ca studențimea academică română să se manifesteze în afară un trup și un suflet, de la început am fost îmbrățoșat ideia, ca să întrăm în relațiuni cu Societatea D-Voastre.

          După cele întâmplate ulterior însă credem a pute constata că singura garanță solidă pentru trainicia unei astfel de înfrățiri, sinceritatea și stima față de amic, încă nu există pe partea D-Voastre în ce privește Societatea academică română „Junimea”.

          Dorim ca tânăra „Dacia” să devie o societate academică română model, dorim ca oara în care s-a născut acest făt să fie o oară fericită pentru bietul popor român, și atunci „Junimea” Vă va îmbrățoșa cu dragoste și bucurie, la caz că lupta nu va fi provocată din partea D-Voastre „Junimea” se va feri de a împiedica câtuș de puțin desvoltarea Societății D-Voastre.

          Primiți asigurarea sincerității noastre, pe care pururea o vom păstra.

          Pentru comitet: ss [indescifrabil] h. t. secretar I

          Nr. 153-156.

          D-lor Eusebie Popovici, Suceava

                    Iorgu Toma, Rădăuți

                    Ioan Anghel, Câmpulung

                   Botezat, Dorna

Cern. 26.VII.1905.

          Stimate Domnule!

          Desigur a pătruns și la D-Voastre știrea tristă despre trecere la cele  eterne a mult emeritatului domn Dr. George Popovici[8]. Considerând jertfele mari ce le-a adus acest bărbat vrednic la timpul său ca unul dintre reprezentanții cei mai sinceri ai poporului Român din Bucovina ținem de datorința noastră de a-l onora în mod deosebit. Veți contribui și D-Voastre la realizarea intențiunei acesteia grijind că înștiințările despre încetarea din viața a mult regretatului nostru membru onorar și emeritat Dr. G. Popovici, ce cutezăm a le trimite deodată cu scrisoarea aceasta la adresa D-Voastre, să fie afișate cât de iute în orașul D-Voastre.

          Mulțumindu-Vă pentru bunăvoința D-Voastre Vă asigurăm de deosebita noastră stimă și considerațiune.

          Pentru comitet:  A. Procopovici, h. t. președinte și cond.

          Nr. 157.

Telegramă

          Doctor Leonte București

Societatea academică „Junimea” se asociază protestului fraților Macedoneni urând isbândă ligei antigrecești.

Procopovici

          Nr. 158.

Cernăuți, în 7 Aug. 1905.

          D-Sale D-lui T. Bocancea[9], Câmpulung

Mult stimate Bădiță,

          Primind astăzi prețuita D-Voastre scrisoare adresată nouă în numele membrilor noștri emeritați din Câmpulung ne-am asociat cu plăcere multă ideii D-Voastre. Memoria regretatului Dr. George Popovici, care a fost membru onorar și emeritat al „Junimei”, ni este mult prea scumpă ca să nu contribuim cu entusiasm și cu toate mijloacele ce ni stau la dispoziție la o astfel de demonstrațiune.

          Iată însă destăinuirea ce Vă o facem. Chiar la 19 August st. n. încep serbările din Sibiu[10], la cari va fi reprezentată „Junimea” în număr mai mare. Pe lângă președintele Societății vor pleca și mai mulți membri din plen la Sibiu, între care cântăreții cei mai buni, de cari dispunem. Suntem destul de numeroși de a trimite reprezentanți și la Câmpulung, dar fără de chor și fără de orator, care poate că încă va fi necesar. Am dori însă ca pe lângă membrii emeritați, cari desigur se vor manifesta într-un fel deosebit de demn și Junimea tânără să se achite cu aceiași demnitate de datorința sa. De la 17 August înainte nu Vă putem promite deci a Vă sprijini într-un mod, care V-ar satisface, deoarece așteptăm zilnic știrea definitivă din Sibiu despre timpul începerii sărbătorilor; am cetit în vr-o două foi că ar începe sărbările deabia după 20 l. c., care informațiune se vede că este greșită. Cutezăm deci a Vă ruga să amânați festivitatea proiectată până la începutul lui Septembrie, când desigur Vă vom sta  la dispoziție și Vă rugăm cu atât mai insistent de a face aceasta, pentrucă ne-ar dure dacă n-am pute participa la o manifestațiune atât de frumoasă a membrilor noștri emeritați, după cum am dori.

          Credem că Vă va împăca puțin, dacă nu satisfacem dorința D-Voastre pe deplin, cumunicarea următoare. Și noi proiectăm pentru începutul lui Octombrie o astfel de demonstrațiune în stil de tot mare la Cernăuți la care va participa toată țara. Cu ocaziunea aceasta vom scoate și o broșură care va trata despre însămnătatea lui George Popovici ca Român și ca politician și care e menită să ni dea o icoană fidelă a acestui personagiu important. Din partea unor membri emeritați se ventilează chiar ideia unei fundațiuni în amintirea regretatului Dr. George Popovici, care se va administra din partea „Junimei”. Poatecă destăinuirile aceste vor avea vre-o înrăurință chiar asupra modului de aranjare a festivității D-Voastre.

          Mai avem o rugăminte. Am auzit că afișurile prin care anunțam trecerea la cele eterne a D-rului G. Popovici au fost rupte jos la Câmpulung și la Dorna. Presupunem  din partea cui a fost înscenat aceasta. Poate că ni puteți da D-Voasdre informațiuni mai exacte. Am dori să știm bine și să notăm odată pentru totdeauna cine a putut să fie atât de unfam și crud, ca să pângărească în așa mod chiar memoria scumpă a unui mort.

          Cu aceste trimitem membrilor emeritați din Câmpulung pe lângă salutări frățești asigurarea destinsei noastre stime și considerațiuni.

          Pentru comitet:  Alexei Procopovici, n. m. lit. Conducător și președinte.

Nr. 159

 10.VIII 1905, Cernăuţi

D-Sale D-lui Dr. Erast Mandyczewski[11] Cernăuţi

Mult stimate Domnule,

Adeverim prin aceasta că am primit ca donaţiune din partea D-Voastre opul „Stubenrauch, Commentar zum osterr.[eichischen] allg.[emeinen] burgerl.[lichen] Gesetzbuche” [„Comentar la Codul general al legilor austriece”] în două volume. Mulţumindu-Vă pentru bunăvoinţa ce aţi arătat-o şi de astă dată faţă de „Junimea”, Vă asigurăm de  deosebita noastră stimă şi consideraţiune.

Pentru comitet:

A.   Procopovici, conducător şi preşedinte.

          Nr. 162.

Telegramă

Temistocle Bocancea Câmpulung

          Amânați parastasul 10 Septembrie. Rugăm înștiințare

Procopovici

          Nr. 169.

20.9.1905

Stimate Domn,

Fiind feriile de vară aproape espirate și trecând și timpul exercițiilor de arme credem că tipografia „Școalei Române” din Suceava va dispune deja de puterile necesare spre a pute începe cu publicarea scrierilor lui Teliman. Am dori numai decât ca opul acesta să fie tipărit la Suceava, voind pe de o parte să sprijinim o instituțiune românească, care are lipsă de ajutor și fiindu-Vă pe de altă parte astfel mai ușoară supravegherea lucrării. Pe lângă aceste motive ne-a îndemnat de a nu ne adresa tipografiei din Cernăuți și împrejurarea că aceasta era foarte angajată la banca țării de curând înființată, astfel că nu ne-ar fi putut servi cu mult înainte de tipografia din Suceava. Vă rugăm deci de a Vă întrepune la tipografia din Suceava spre a pute începe lucrul cât de iute. Totodată ne vom adresa și noi tipografiei. Binevoiți apoi a ne înștiința despre răspunsul ce l-ați primit și care este terminul cel mai apropiat până la care ar pute apare în fine scrierile regretatului Mihai Teliman.

Primiți pe lângă salutări frățești asigurarea deosebitei noastre stime.

          Pentru comitet:  A. Procopovici

D-Sale D-lui George Tofan, Suceava.

Nr. 170.

20.9.1905.

Onorată tipografie,

Petrecând cu ocasiunea reprezentării noastre teatrale („O scrisoare pierdută”) președintele societății noastre la Suceava i s-a permis din partea onoratei Tipografii „Școala Română” că aceasta se va îngriji de tipariul scrierilor lui Mihai Teliman în editura „Junimei”. Dl prof. George Tofan a finit lucrarea, care a avut bunăvoința de a lua asupra sa, n-a putut însă începe cu tipărirea opului fiindcă onorata tipografie va fi totuși în stare de a lua sarcina aceasta asupra sa și Vă rugăm să ni răspundeți cât de iute dacă ni puteți sta la dispoziție. Dacă răspunsul va fi afirmativ rugăm a ni comunica care va fi costul și până când va fi lucrarea gata. La caz că aveți lipsă de detailuri, le puteți primi sau de la d-l prof. Tofan sau de la societatea noastră. Numai putem aștepta cu publicarea opului acestuia și vom fi necesitați de a ne adresa altei tipografii la caz că nu puteți începe lucrul acesta cel târziu până la începutul lui Octombrie.

Primiți asigurarea destinsei noastre stime și considerațiuni.

Pentru comitet: A. Procopovici.

Onoratei tipografii „Școala Română”, Suceava.

Nr. 175.

Cernăuți, la 11/10.1905.

Preastimată D-șoară,

Primind prin amabila D-Voastre scrisoare din 20.VI.1904 permisiunea din partea onorate D-Voastre familii de a publica scrierile mult regretatului publicist și scriitor Mihai Teliman am și început lucrul. În curând va eși opul de sub tipar, dar mai avem o dorință; am voi anume să-l împodobim volumul acesta cu poza autorului său defunct. Vă rugăm deci să binevoiți a ni pune la dispozișie pentru timp de tot scurt, dacă Vă este posibil, fotografia regretatului D-Voastre frate Mihai Teliman. Fiind opul deja sub tipar suntem necesitați a Vă ruga pentru un răspuns neîntârziat.

Convinși fiind, că în interersul cauzei ni veți răspunde și de astă dată cu aceiași amabiliotate, Vă asigurăm de destinsa noastră stimă și considerațiune, semnând cu mulțumită.

Pentru comitet:  Președinte           Secretarul.

D-șoarei Veronica Teliman[12], Siret.

Nr. 176.

Stimate Domn,

Epistola prin care ni anunțați tipărirea scrierilor lui Mihai Teliman ne-a umplut de bucurie deosebită. Cunoscând zelul D-Voastre suntem convinși că opera va finiza în timpul cel mai scurt. În ce privește  poza autorului ne-am adresat sorei Veronica Teliman din Sirete. La caz că vom primi răspuns negativ vom face apel la public prin foaie. Binevoiți a ni trimite prefața și textul copertei.

Primiți pe lângă asigurarea destinsei noastre stime salutări frățești.

Pentru comitet: Președinte           Secretar.

D-lui G. Tofan, Suceava.

Nr. 196

 29 X 05.

Stimate Dle,

Abia astăzi am primit de la D-ra Veronica Teliman o epistolă dinpreună cu poza repausatului Mihaiu. Această poză este o reproducere dipre o grupă și după părerea noastră atât de rău nimerită încât nu se va pute publica. V-o punem la dispoziție spre a Vă convinge și vă rugăm să ni răspundeți cât de degrabă la ultimul act trimis către D-Voastră deoarece se apropie adunarea generală și ne-ar fi foarte plăcut dacă va fi afacerea aceasta finalizată cu depășirea noastră în comitet.

D-ra Teliman se obligă în epistolă de a ni mai trimite o poză, lucrată de vr-un artist mai versat la cas că nu o putem întrebuința pe aceasta. Prin aceasta însă ar îndura redactarea opului o nouă întârzâere.

Lăsând deci în competența D-Voastră să dispuneți în afacerea pozei după cum aflați de bine și rugându-Vă să ne informați în curând despre starea lucrului, Vă rugăm să primiți pe lângă asigurarea deosebitei noastre stime salutări frățești.

Pentru comitet:

 George Jemna, conducător.

Cătră onor. Domn George Tofan, Suceava.

Nr. 200.

Prea stimată D-șoară,

Mulțumindu-Vă sincer pentru zelul ce l-ați dovedit și de astă dată față de întreprinderea noastră grăbim a Vă înștiința că regretăm a nu pute întrebuința fotografia primită și suntem atât de obraznici a Vă ruga din nou să binevoiți a ni trimite poza promisă, care desigur va  fi cu mult mai bună.

Primiți asigurarea sentimentelor de mulțămită și distinsă stimă ce Vi le păstrăm. Junimea.

Pentru comitet.

Domnișoarei Veronica Teliman, Sirete.

Nr. 201.

7.XI.1905.

Stimate Domn,

Ne grăbim a vă răspunde că și hărtia, precum și formatul și caracterele alese de D-Voastră pentru tipărirea scrierilor lui Mihai Teliman ni convin pe deplin. Am decis tipărirea a 1000 de exemplare și Vă rugăm să binevoiți a ne înștiința despre spesele ce le vom avea la tipografie și de a ni comunica totodată, cu cât credeți că vom pute vinde exemplarul. Având de gând de a emite teste de subscripție am dori pe lângă aceasta să mai cunoaștem și terminul până la care se poate obliga tipografia de a fini lucrul.

D-Șoarei Veronica Teliman ne-am adresat din nou pentru a primi poza, ce sperăm că va pute servi scopului nostru. La timpul său binevoiți a ni trimite pe lângă prefață și textul copertei.

Convinși de zelul cu care veți insista de a fini opera aceasta, ce Vă va asigura un merit deosebit pentru „Junimea”, Vă trimitem pe lângă asigurarea destinsei noastre stime și salutări frățești.

Pentru comitet:  Secretar.

D-lui Tofan, Suceava.

Anul administrativ 1905/1906

Președinte: Constantin Șandru, stud. fil.

Vicepreședinte: Teofil Sauciuc, stud. fil.

Secretar I: Constantin Ieremievici-Dubău, stud. fil.

Secretar II: Ioan Bilețchi, stud. fil.

Casier: Emilian Forgaci, stud. fil.

Controlor: Nicu Ciobotariu.

Bibliotecar: Calistrat Șotropa.

Econom: Ioan Cocirla.

Membri fără funcție: Alfred cav. de Kalmuțki, stud. iur. Și Ștefan Berariu, stud. iur.

Nr. 32.

Mult stimate D-le profesor,

Am primit cu bucurie știrea, că în curând vom avea ocazia de a putea vedea o lucrare rodnică a unui dintre fiii națiunii noastre. Vizitând expoziția aranjată de D-Voastră am observat cu satisfacție, că așteptările noastre nu ni-au înșelat. Atât expoziția în întregime, cât și lucrările D-Voastră în special lucrate cu atâta pricepere și gust dau dovada cea mai bună, că cu aranjarea expoziției acesteia s-a ocupat într-adevăr un artist.

Noi, societatea acedemică „Junimea”, cari știm a prețui totdeauna meritele fiecărui Român, ni luăm libertatea de a Vă felicita cordial la succesul dobândit, asigurându-Vă totodată neclintita stimă și considerațiune față de D-Voastră.

Pentru comitet: Șandru

Ddomniei Sale D-lui profesor E. Macsimovici[13], loco.

Nr. 42.

  [ între 23 și 29 noiembrie 1905]

Multstimate dl Director,

Societatea tinerilor dela universitatea din Cernăuți „Junimea”, care are în programul său cultivarea Românilor din Bucovina, în special creșterea tinerilor pe teren cultural național a decis să urmeze cu reprezentările teatrale, pe cari le-a dat în ultimii ani, mai departe. Avînd însă lipse de piese, cari ar pute fi representate de diletanți și cari totodată ar pute, după conținutul lor să aibă un succes, permiteți-ne să ne adresăm D-Voastră, ca persoana cea mai competentă în ale artei,  cu rugămintea să binevoiți a ne indica unele piese de felul acesta. Am prefera comedii dar am dori și dintre tragedii acele, cari prin sujetul lor sînt în stare să mulțămească publicul. Ca directivă – Vă comunicăm, că am reprezentat vara trecută comedia lui Caragiale „O scrisoare perdută”. La caz să dispuneți asupra pieselor, pe cari veți avea bunăvoința a ni recomanda, Vă rugăm să dispuneți, ca să ni se trimită cu rambursă pînă la valoarea de 50 franci.

Sîntem siguri, că D-Voastră, D-le Director, veți sprijini tendințele tinerilor din Bucovina, cari în lipsa unui teatru român stabil vreu să-l facă publicul român de aici cunoscut cu cele mai însemnate lucrări ale geniului românesc.

Primiți Dle Director asigurările înaltei noastre stime, care o v-o păstrăm.

Pentru comitet...

D-lui A. Davila[14], Bucirești.

Nr. 81                     

 18/XII 905, Cernăuți.

Mult stimate Domn,

Avem onoarea a Vă aduce la cunoștință, că a-Ți fost cooptat în comitetul aranjator al balului[15] proiectat pe 1 Faur 1906, rugându-Vă să aveți și de astă dată  bunăvoința de a pune concursul D-Voastre valoros la dispoziție societății.

În caz că până în 8 zile nu primim nici un răspuns, Vă primim conțeleși cu cooptarea aceasta.

Primiți asigurarea deosebitei noastre stime și considerațiuni.

Pentru comitet:     C. Ieremievici-Dubău.

D-lui Dr. Iancu c. de Flondor[16].

Nr. 86.

Cernăuți, 20/XII.1905

Onorată direcțiune,

Referitor la scrisoarea D-Voastră din 19/XII.1905 Vă răspundem următoarele:

1). Articolele confiscate nu e posibil de a le publica.

2). Referitor la prefață ne-am adresat d-lui Tofan și în scurt timp Vă vom da o știre positivă.

3). Titlul cărții va fi: „M. Teliman. Foiletoane edate de societatea academică „Junimea” Cernăuți”.

4). Prețul pentru un volum – 2 cor.

5). Portretul vi-l trimitem alăturat.

Afară de aceea Vă aducem la cunoștință, că zilele proxime va fi secretarul societății noastre în Suceava și va convorbi și gural toate chestiile.

Pentru comitet: Ieremie-Dubău.

  [ Tipografiei „Școala Română”] 

Nr. 87.

Cernăuți, 20/XII.1905

Stimate Domn,

          Ni pare foarte rău, că nu am putut convorbi cu D-Voastră personal cu ocaziunea petrecerii D-Voastră în Cernăuți în chestia scrierilor lui Teliman. Vă aducem însă la cunoștință că vineri va sosi secretarul societății noastre la Suceava, spre a discuta gural cu D-Voastră.

          Primiți pe lângă salutări frățești asigurarea stimei noastre.

Pentru comitet: Ieremie-Dubău.

          [ D-lui G. Tofan, Suceava] 

          Nr. 108.

25/1 906

Stimate Domnule Tofan,

          Am primit știrea, cumcă a-Ți primit asupra Domniei Voastre scrierea prefeței la opul Teliman. Ne grăbim a vă răspunde, că factul acesta ne bucură cu atâta mai mult, fiindcă sântem siguri că D-Voastră ca unul ce V-ați aprofundat și ați studiat lucrările lui Teliman, veți fini aceasta spre bucuria și mulțămita tuturora.

          Vă rugăm numai, deoarece a trecut din timpul de 10 luni fixat în contractul societății noastre cu tipografia „Școala Română” din Suceava deja o lună, să binevoiși, după ce veți fi gata cu prefața, a urgenta la tipografie cu tipăritul prefaței.

          Primiți pe lângă salutări frățești asigurarea stimei noastre.

          Pentru comitet: Const. Ieremie-Dubău.

          D-lui George Tofan.

         

Nr 186.

C., 23/III 906

Stimate Domn,

Cu deosebită satisfacție și bucurie am primit știrea apariției opului „Teliman”, Vă mulțămim din inimă pentru felicitările ce ni le aduceți și pentru sfaturile ce ni le dați. Ar fi bine ca DV să dispuneți să se tipărească țidulele cu notița amintită, pentru a asigura opului o disfacere mare și o reușită sigură. Vă rugăm totodată să aveți bunăvoința a ni trimite adresa tuturor revistelor, cărora am trebui să le trimitem cîte un exemplar, a ziarelor, a criticilor de seamă și a bibliotecilor. Pentru a nu Vă angaja iarăș la lucru – știind cât de ocupat sînteți – vom expeda noi de aici exemplarele conform adresei primite dela DVoastră.

În exemplarul ce ați binevoit a ni-l trimite sînt cîteva greșeli, comise sigur de legătorul de cărți. În prefață lipsește pg. 25-33, în locul lor sînt legate 4 file din text. Totașa lipsește „Veacuri de patimă” finea. Vă facem atent la aceaste iregularități, care sigur s-au strecurat și în celelalte exempl. ar fi în stare să zădărnicească popularitatea opului.

Sîntem măgeliți a Vă pune la disposiție câteva exemplare, dacă ați avea lipsă de ele, drept recompensă, pentru munca ce ați desfășurat-o, dîndu-i prețiosul  D-Voastră concurs la edarea opului.

Credem a afla în DV un apărător și mijlocitor la soc. „Școala Română” pentru resturnarea contractului și amînarea terminului de restituire a datoriei. Și aceasta din cauza, pentru că fiind acest termen precizat cu 10 luni începând cu 1 Ianuarie 1906, pierdem 3 luni din acest favor. Pentru a fi cît se poate de punctuală cu plătirea dătoriei, am ruga, ca contractul să fie valabil cu începutul de la 1 April şi nu 17 Ian. 1906.

Noi din partea noastră, ceea ce priveşte chestia asta ne vom adresa în special şi soc. „ Şco. Rom.”.

Exprimându-Vă recunoştinţele noastre la reuşita completă a prefeţii DV. Vă rugăm să primiţi etc...

P.C.:

Şandru m. p.                             C. Ierimevici-Dubău

                                                   h. t. secr. I. 

Dlui George Tofan.[17]                        

Nr. 210

 13 IV 1906.

Onorate Domnule,

Sunt deja 27 de ani, de când societatea academică „Junimea” stă neclintită la post pentru apărarea limbii şi datinilor strămoşeşti, pentru conservarea şi desvoltarea culturii româneşti în Bucovina. Ea are mulţămirea sufletească că năzuinţele ei au fost roditoare şi existenţa ei îndreptăţită căci dacă astăzi Românul şi străinul constată  unul cu mândrie, celălalt cu invidie o renaştere în viaţa naţională românească în ţara aceasta, nici cel mai rău voitor nu va cuteza să tăgăduiască, că Junimea a fost scutul, sub care s-a putut întâmpla aceasta,

Veneraţiunea de astăzi a Românilor bucovineni, mai oţelită în luptă de cât predecesorii noştri, datoreşte educaţia sa naţională Junimei. De prezent Junimea năzuieşte a se ocupa  în mod mai intensiv decât a putut s-o facă până acuma, cu educaţiunea şi luminarea a celei părţi a neamului, care formează temelia lui: adică ţăranul român. Nici până astăzi nu l-am neglijat dar nu am avut putere şi mijloace destule spre a face pentru el ceea ce suntem chiemaţi şi datori. Mijloacele, prin care sperăm a ajunge la rezultatele dorite, sunt diferite. Vom ţinea mai des decât până acuma conferinţe prin comunele rurale şi anume despre alcoolism, chiestiuni economice, igienice etc. Călăzuiţi de pilda dată de D-Voastră ca fost ministru, care în stăruinţa D-Voastră de a rădica nivelul cultural al ţăranilor locuitori pe aceste moşii model, aţi avut ingenioasa idee de a înfiinţa teatrul popolar şi de a tipări cărţi poporale, dobândind cu aceasta cele mai frumoase succese, ni-am propus a ne folosi şi noi de acest mijloc de educaţiune şi cultură. Fiind însă o societate studenţească şi nedispunând de mijloace soficiente pentru acoperirea speselor, ce ar rezulta de la o atare întreprindere, nu ni rămâne alta, decât ca în interesul cauzei să ne adresăm cătră D-Voastră cu rugămintea de a Vă întrepune ca şi Românii noştri să se facă părtaşi de beneficiul acesta şi să căpatăm cărţi poporale, ce le-am distribui apoi pela instituţiile noastre dela ţară, precum sunt cabinetele de lectură şi arcăşiile. Ne-am adresat în această afacere şi cătră înaltul ministeriu român, dar n-am obţinut până acuma nici un răspuns. Convinşi fiind că D-Voastră veţi satisface atât dorinţei noastre cât şi interesului poporului român din Bucovina, Vă rugăm să primiţi asigurarea deosebitei noastre stime.

Pentru comitet

Preşedinte: T. Sauciuc   Secretarul: Bileţchi.

Cătră Ion Calinderu[18], administrator moşiilor Coroanei, Bucuresci.

Nr. 216

 23. 4 1906.

Stimate Domnule,

Apelul semnat de D-Voastră îl luăm cu bucurie la cunoştinţă şi ne grăbim a Vă înştiinţa că societatea nostră, cunoscând pe deplin însămnătatea expoziţiei naţionale[19], care este un moment sărbătoresc în istoria desvoltării noastre culturale, nu va întârzia nici ea de a participa. Obiectele de expunere induse de D-Voastră ne stau la dispoziţie, dară nu ni este dată posibilitatea de a le trimite până la 25 April st.n. Credem că obiectele cerute să le trimitem direct la Bucureşti, nefiind de altfel posibil de a face în timp aşa de scurt încunjurul cu ele la Viena şi apoi mai departe. Ce atinge istoricul societăţii nu cunoaştem cadrele acestuia. Rugăm să ni daţi informaţiunile necesare, ori de acest istoric al societăţii noastre să-l lucrăm în mod detaliat sau în liniamente generale, precum şi informaţiunea de este istoricul destinat pentru tipar înainte de expunere, sau de va rămânea ca manuscript la lucrurile, ce le va expune fiecare societate. Compunerea istoricului este îmbinată cu multe greutăţi, neavând noi tot materialul, al cărui colectare însuşi recere un timp mai îndelungat. Natural e că pentru un istoric mai detailat  cu date statistice, care după părerea noastră ar fi în stare să satisfacă aşteptărilor puse de D-Voastră, nu poate fi gătat până la timpul fixat adecă 25 Aprilie.

Rugăm deci să ni comunicaţi ultimul termin pentru trimiterea obiectelor.

Convinşi fiind că D-Voastră veţi satisface dorinţei noastre, Vă rugăm să primiţi asigurarea deosebitei noastre stime şi consideraţiuni.

Pentru comitet.

George Iacubanu, vicepreşedinte şi cond.         Secretar Ioan Bileţchi

Dlui Dr. Sterie N. Ciurcu[20], Vinea IX/2.

Nr. 217

 23.4 906.

Mult stimate Domn,

Ştiind a aprecia după merit însemnătatea expoziţiei naţionale, care se va deschide la 27 maiu st. n. în capitala ţării româneşti şi intenţionînd societatea academică „Junimea” să participe la deschiderea expoziţiei şi la ridicarea unui pavilion al societăţilor academice române afară de regat „Junimea” se adresează cătră D-Voastră cu rugămintea,  să binevoiţi a Vă interpune să căpătăm parcurs liber de la Burdujeni până la Bucureşti pentru 20 de membri ai societăţii noastre.

Credem că veţi satisface dorinţei noastre şi Vă rugăm să primiţi asigurarea deosebitei noastre stime.

Pentru comitet: secretarul Ioan Bileţchi.

 [Probabil către şeful gării Burdujeni]

Nr. 228

 28/IV 1906.

Mult stimate baron,

Vrând să compunem un istoric al societăţii noastre, spre a-l pute prezenta la expoziţia din Bucureşti, am aflat că ni lipsesc rapoartele anuale ale societăţii noastre, care le avem de trebuinţă pentru compunerea istoricului sus amintit. Căpătând ştire, că s-ar afla în posesiunea D-Voastră o colecţiune completă a rapoartelor anuale ale societăţii noastre recurgem la amabilitatea D-Voastră cu rugămintea să binevoiţi a ni pune la dispoziţie rapoartele anuale cât de curând pentru scopul susamintit. Sântem firm convinşi că veţi ştie a aprecia însemnătatea istoricului, care-l avem să-l compunem şi ni veţi satisface dorinţii noastre. Primiţi asigurarea deosebitei noastre stime şi consideraţiuni.

Pentru comitet:  T. Sauciuc    Forgaci.

Cătră Dl Victor baron Vasilco[21], Jadova.

Nr.252.

C. 23/V 906

Mult stimate Domn,

În urma apelului primit de la Clubul Român din Viena în care ni s-a comunicat, că la expoziția națională din București se va ridica un pavilion pentru societățile afară de regat, a pregătit și societatea noastră mai multe obiecte de expunere. După informațiunile primite în ultimul timp, am aflat că Clubul Român, întâmpinând greutăți în afacerea amintită, a obstat de la ridicarea pavilionului  societăților afară de regat. Dorind însă societatea noastră să expuie obiectele destinate pentru pavilionul sus amintit, ne adresăm cu rugămintea către D-Voastră, ca să primiți obiectele noastre în pavilionul bucovinean. Ce atinge obiectele, avem de gând să expunem: steagul dela iubileu, poza dela iubileu, albumurile societății, rapoartele anuale, regulamentul, statutele, emblema, istoricul, poza cabinetuluii de lectură și a odăii comitetului precum și opurile edate de „Junimea” legate în lux și anume „Făt Frumos în grădina Sf. Vineri” și M. Teliman „Foiletoane”.

Totodată rugăm, ca să fixați ultimul timp termin pentru trimiterea obiectelor. Sântem pe deplin convinși, că D-Voastră ni veți satisface dorința noastră. Vă rugăm etc.

Pentru comitet: Sauciuc          Canstantin Ieremievici

D-lui Nicu Flondor[22].

Nr.  263.

C. 9/VI

Mult stimate Domn,

Ne împlinim o datorință plăcută a Vă mulțămi în numele societății „Junimea” pentru viul interes, ce-l arătați față de ea cu ocaziunea expozițiunii din București. Am primit cu deosebită plăcere răspunsul D-Voastre, în care ni împărtășiți că primiți obiectele societății noastre în pavilionul Românilor din Bucovina, fiind sărbători  le-am putut expedia de-abia Marți. Credem că obiectele vor fi ajuns încă la timp. În următoarele Vă trimit și lista obiectelor:

1.     Drapelul societății, donat cu ocaziunea iubileului societății de 25 ani de existență (1878-1903) din partea damelor române din Bucovina în valoare de 1200 cor. dimpreună cu uricul de donațiune.

2.     Fotografia membrilor și oaspeților cari au participat la iubileu.

3.     Fotografia cabinetului de lectură și  cea a odăii comitetului.

4.     Icoana „Deșteaptă-te Române” executată de pictorul Ilie Pâșlea, profesor la școala de specialitate din Câmpulung (Bucovina).

5.     Albumul tuturor membrilor onorari, emeritați, sprijinitori și activi ai societății de la înființare și până azi.

6.     „Junimea Literară”, anul I.

Constantin Berariu „Făt Frumos în grădina Sf. Vineri”.

Mihai Teliman „Foiletoane”. Opurile edate de „Junimea„.

7.     Ambele rapoarte anuale ale societății academice „Arboroasa” anul administrativ I și II (1875-1877) și 26 rapoarte anuale ale societății academice „Junimea” de la anul II administrativ până la al XXVII-lea (1879-1905).

8.     Ordinele de dans de la balurile societății din anii1882-1906 afară de cel din anul 1889.

9.     Statutul și regulamentul societății.

10. Emblema societății.

Mulțămindu-Vă etc...

Pentru comitet: Sauciuc         Constantin Ieremievici-Dubău

Domnului Nicu cav. de Flondor, București (Hotel „Continental”).

Nr. 300  

„Uniunea Studenţilor Români” au decis să organizeze la Bucureşti cu ocazia expoziţiei şi a jubileului un congres naţional al tuturor studenţilor români.

Fiind societatea noastră invitată la acest congres am decis să trimitem şi noi studenţi din partea „Junimei”. Ţiind cont mai departe, că societatea trebuie reprezentată în mod demn, i-a destinat comitetul pe D-nii E. Forgaci şi A. Morariu[23] să participe la congres. Timpul congresului e 1-6 Oct. 1906 st. n. Programul l-om comunica imediat ce l-om primi.

Salutări frăţeşti.

Pentru comitet : Nicu Ciobotaru    Cojocariu

D-lui A. Morariu, Pătrăuţi.

Nr. 363.

7 Noemvre 1906.

Domnule Ministru,

Întorcându-ne de la înălțătoarea serbare din Iași, ne incumbă prea plăcuta datorie de a Vă mulțămi pentru deosebita amabilitate ce ați avut față de noi.

Dacă Românii bucovineni au putut avea ocaziunea să calce sfântul pământ cel plin de scumpe amintiri pentru noi al vechei noastre Capitale și să participe la serbare în număr atât de considerabil, aceasta o datorim Domniei Voastre Domnule Ministru, care cu o extremă bunăvoință ați înlesnit acest pelerinagiu, dispunând să ni se acorde liber parcurs pe calea ferată încolo și înapoi.

Dați-ne dar voe, Domnule Ministru, a Vă ruga să binevoiți a primi prea respectuoasele noastre mulțumiri pentru solicitudinea Domniei Voastre precum și asigurarea deosebitei noastre stime și considerațiuni.

Pentru comitet: George Iacubanu, s.t. vicepreședinte,  Berar h.t. secretar I.

Domniei Sale D-lui Ioan Grădișteanu[24], Ministrul Lucrărilor Publice etc., București.

Nr. 364

11 Noemvre 1906.

Mult stimate domn,

Cu ocaziunea memorabilei serbări Vasile Alexandri[25] societatea academică „Junimea” din Cernăuți împreună cu peste 500 persoane, cari au participat la îndemnul nostru, au aflat o primire grandioasă. Ne împlinim o datorie plăcută de a Vă mulțumi atât în numele participanților bucovineni, pentru deosebita amabilitate ce a-ți arătat-o, grijind cu multă bunpăvoință atât pentru încartirarea, precum și pentru celelalte înlesniri, ce ni s-au oferit.

Rugându-Vă să păstrați și pentru viitor aceeași bunăvoință față de societatea noastră, Vă rugăm să primiți asigurarea deosebitei noastre stime și considerațiuni.

Pentru comitet: George Iacubanu.

Domniei Sale D-lui George Lascar[26], primar Iași.

Nr. 365 Același text pentru Ștefan Goraș, profesor la Iași.

Anul administrativ 1906/1907

Președinte: Iosif Vihovici.

Vicepreședinte: Nestor Hudema.

Secretar I: Aurel Morariu.

Secretar II: Ilie Enea.

Nr. 34

 30/XI 1906

Prea stimate d-le baron,

Fiind rapoartele anuale, ce aţi avut bunăvoinţa a ni le împrumuta încă în Bucureşti, Vă rugăm să ne scuzaţi dacă întârzîiem cu restituirea.

De vom primi încă în decursul lunii Decemvre când Vi le vom restitui cu mulţămită.

Primiţi asigurarea etc...

Pentru comitet: A. Morariu h.t. secr.I.

Onor. domn Victor baron Vasilco în Jadova.

Nr. 35

 1/XII 1906

Stimate domnule profesor,

În 10/23 Decemvre își inaugurează comitetul societății „Junimea” activitatea prin un comers festiv. Comersul festiv este un moment solemn a studențimei universitare, la care participă toate păturile poporului român din Bucovina fără deosebire de nuanță politică, și la acest moment se aduce la cunoștință progresele făcute ale studențimei române și se dă expresie aspirațiilor lor pentru viitor. Este o dorință generală atât a studențimei, cât și a întregei clase culte de la noi participarea D-Voastre la această festivitate. Interpetând această dorință generală ne luăm libertatea a Vă invita la comers.

Pentru comitet:  Vihovici   A. Morariu.

D-Sale Domnului Nicolai Iorga[27], profesor universitar, București.

Nr. 36

 1/XII 906.

Mult stimate d-le profesor!

În vederea meritelor D-Voastre pentru deşteptarea şi propăşirea poporului românesc din Bucovina şi a muncii desinteresate şi pline de devotament, ce-o puneţi în acest serviciu, soc. acad. Junimea V-a proclamat în adunarea generală din 21 Noemvre a.c. de membru onorar al ei.

Aducându-Vă aceasta la cunoştinţă, Vă asigurăm, că activitatea D-Voastre de până acuma ne va servi ca model ilustru de iubire de neam şi patrie.

Pentru comitet:  Morariu ht. secr. I

D-Sale Dlui Dr. Vasile Gaina[28], prof. univ. Cernăuţi.

Nr. 56.

 20/XII 1906.

Mult stimate d-le profesor[29],

N-a fost dat să Vă avem în decursul vacanței Crăciunului între noi. Este imposibil să strângem în timp atât de scurt popor, după cum V-ați esprimat D-Voatră dorința. Societatea noastră înrdumează o acțiune în toată țara pentru exoperarea unei catedre pentru istoria Românilor la universitatea noastră. Ne-am pregătit și cu un memorand. În Ianuar st. v. are să se țină aici o mare adunare a tuturor studenților de la universitate și are să se îndrepteze cu un apel cătră poporul românesc, ca să țină adunări districtuale și să ia cont de acest drept, ce trebuie să ni-l dea autoritățile. Memorandului va fi alăturat apelul studențimii și lista de supscripții. Fiecare român va iscăli acest memorand. Pe baza adunărilor ținute și a iscăliturilor adunate se va ține la începutul lui Mart st. n. a. c.   

[ Sfârșitul scrisorii lipsește, precum și numele adresatului] 

Nr. 58.

Stimate d-le profesor,

Ne simtem plăcut îndătoriţi să Vă mulţumim din inimă pentru volumul D-Voastre de poesii, ce aţi binevoit a ne dona.

Pentru comitet: N. Hudema   Nico Bucaciuc h.t. bibl.

Dlui prof. Sbiera Radu[30].

Nr. 59

Venerabilitatea Voastră,

Ne permitem să Vă mulţumim din inimă pentru cărţile, ce aşi binevoit a ne dona. Vă rugăm totodataă a păstra aceea-şi bunăvoinţă şi dragoste faţă de societatea noastră, cu care ne-ați onorat până acuma.

Primiţi, Vă rugăm, asigurarea deosebitei noastre stime şi consideraţiuni.

S.S. D-lui Dimitrie Dan[31] în Straja.

Nr. 74

 11/2 07.

Mult stimate domnule preşedinte,

În şedinţa plenară ordinară din 7 Faur a.c. care a fost prezidată de D-Voastră, s-au adresat atacuri societăţii noastre din partea unui membru activ al soc. „Academia ortodoxă”. Binevoiţi domnule preşedinte a ne da în timpul cel mai scurt lămuririle necesare pentru ca relaţiile noastre sincere de frăţie să nu pătimească.

Pentru comitet: A Moraru, secr. I

Onor. soc. acad. „Academia ortodoxă” la mâna d-lui preşedinte G. Străinul[32].

Nr. 75

11/2 07.

Savantului Corp „Academia Română” în Bucureşti

Vă mulţumim din inimă pentru publicaţiunile recente ce a-Ţi binevoit a ne dona. Vă rugăm totodată să păstraţi şi pentru faţă de soc. noastră aceea-şi bunăvoinţă şi dragoste, de care am fost învredniciţi până acuma.

Pentru comitet: Nicol. Bucaciuc, bibliotecar.

Nr. 80

8/3 907

Onorat consiliu,

Noi tinerii grupați în jurul societății academice „Junimea” ne îndreptăm cu o cerere, în care pretindem să fie rezolvată în bine. În fața schimbării  numirilor de strade ne punem rugămintea noastră. Până acu strada îngustă a purtat numele și „strada Sbiera”. Acest bărbat înseamnă deosebit de mult pentru noi și în dezvoltarea culturală a țerii noastre ocupă  locul de frunte. Prin decurs de mai bine de un sfert de veac a ocupat catedra de istoria limbii și literaturii române la universitatea noastră și a fost primul profesor care a propovăduit la universitate această știință. Atenția ce iar da-o onoratul consiliu privind dispunerea menținerii numirii strada „Sbiera” ar fi o unică răsplată pentru serviciile, ce ni le-a adus. Căci întreaga țară se fălește cu un Sbiera și opurile lui au pătruns și sânt apreciate departe peste hotare. Combinația de ai da acestei strade numele neuitatului Morariu Andrievici, nu ne mulțămește din motivul, că acest bărbat, care a fost fala națiunii noastre și a jucat cel mai mare rol în viața politică a țării merită ca cu numele său să fie împodobită o stradă la un loc mai frumos postată. Rezolvarea în bine a acestei cereri a noastre, ar fi un act de dreptate, ce ne-ar face-o onoratul consiliu, o atenție binemeritată ce ni s-ar face nouă Românilor.

Pentru comitet:  Secr. I Aurel Morariu.

Onoratului consiliu comunal al orașului Cernăuți, la mână Dlui primar Reiss.

Nr. 83

 18/3 1907

Prea stimate Domnule,

Cu mare plăcere ne adresăm D-Voastră pentru a Vă aduce la cunoştinţă mulţămita şi recunoşrinţa sinceră a plenului pentru dedicaţia reuşitei composiţiuni a imnului studenţesc şi pentru interesul ce l-aţi arătat faţă de societatea noastră, luând chiar parte activă la întreprinderile ei, aducându-ne astfel aminte de timpul de frumoasă activitate, în care încă stăteţi în  fruntea societăţii Junimea. Rugându-Vă ca şi pe viitor să ni daţi sprijinul D-Voastră valoros cu afectul şi cu fapta Vă asigurăm de dragostea şi stima noastră.

Pentru comitet:  Secretarul I Aurel Morariu.

D-Sale D-lui Constantin Şandru[33], aici.

Nr. 87 din 30/3 1907

Ilustre domnule profesor,

Nu sântem în stare a Vă mulţămi în mod potrivit pentru frumoasele daruri cu cari ne-aţi surprins de atâtea ori, iar mai ales pentru prea frumosul bust pe care l-aţi donat în timpul din urmă soc. Junimea; Vă esprimăm însă pe calea aceasta în numele plenului cele mai sincere mulţumiri, rugându-Vă totodată să binevoiţi a scuza că am cam întîryîiat cu împlinirea acestei datorinţi ale noastre. Într-adevăr nu ne putem da seama prin cari momente am fi devenit noi cei din Junimea vrednici de o aşa atenţiune din partea  D-Voastră faţă de Junimea, ne măgulim a crede că aceasta e o urmare a simpatiei deosebite ce o nutriţi faţă de poporul român. Fiţi sigur stimate domnule profesor, că tot ce-i astăzi Junimea Vă este adînc recunoscător şi că atît în cercul membrilor societăţii, cât  şi a societăţii române cu care stăm în legături apropiate, Vă sînt asigurate acele simpatii, acele sentimente de stimă şi de dragoste, cari cu drept Vi le-aţi cîştigat. Primiţi d-le profesor asigurarea distinsei noastre stime şi consideraţiuni.

P. c.: A Morariu   secr. I

D-Sale Dlui profesor S. Kramerius, aici.

Nr. 96

10/VI 907.

Stimate D-le profesor,

Interpretăm hotărîrea plenului „Junimei”, mulţumindu-Vă pentru dedicaţia compoziţiei D-Voastre, cu care aţi binevoit a ne onora. De cît de puternice sînt cuvintele din „Imnul studenţesc” a lui Coşbuc, pe atît de româneasacă şi duioasă este melodia, cu care aţi înveşmîntat acest cîntec.

Aţi manifestat prin atenţia, ce ni-aţi dat-o, simpatie şi dragoste faţă de societatea noastră, pentru care Vă sîntem din inimă mulţămitori şi pe care, Vă asigurăm că vom şti a o preţui.

Primiţi, stimate d-le profesor, asigurarea deosebitei noastre stime şi consideraţiuni.

P.c.: p. secretarul I Enea Ilie.

D-Sale Dlui profesor Const. Procopovici[34] Suceava.

Nr. 97  

11/VI 07.

Onorată Direcție,

Societatea noastră reprezintă în 17 l.c. în teatrul munipicipal comedia în 3 acte a lui Caragiale „D-ale carnavalului”. Alăturat trimitem un exemplar pentru censurare.

Pentru comitet

 [Probabil către Direcția de poliție, Cernăuți]

Nr. 101.

Telegramă Ziarul „Lupta”, Budapesta, VII Rottenbaler 5/1 I.

Din scumpa țară a fagilor îi trimitem urările noastre deputatului A. Vaida-Voevod[35] marelui Român plămădit din oțel și cremene al cărui cuvânt e sabie cu 2 tăișuri pentru dușmanii neamului românesc din Ardeal. Sus fruntea în înverșunata luptă cu Hunii asiatici! Inimile tuturor Românilor din Bucovina bat pentru tine.

Societatea academică „Junimea”.

Anul administrativ 1907/1908

Președinte: Cornel Cornean.

Vicepreședinte: Aurel Moldovan.

Secretar I: Nicolae Popescu.

Secretar II: Ștefan Cercel.

Membru fără funcție: Ioan Grămadă.

Nr. 36.

25/XI  07.

Prea stimate Domn,

Prin activitatea D-Voastră pe terenul național, în deosebi pe cel al muzicii V-ați câștigat merite neperitoare înaintea întregii suflări românești, încât numele D-Voastră e rostit cu o recunoștință și admirație de toți fii neamului nostru încercat.

În semn de vie expresie a recunoștinței, venerațiunii și stimei ce V-o păstrează societatea academică „Junimea” a-Ți fost denumit în adunarea generală din 21 Noemvrie a.c. cu mare însuflețire de membru onorar al ei.

Aducându-Vă cu deosebită plăcere la cunoștință decisiunea aceasta Vă rugăm să primiți distincția cea mai înaltă ce V-o poate oferi societatea noastră.

Primiți asigurarea devotamentului nostru.

Pentru comitet: Corneanu               Nicu Popescu secr. I

D-Sale Dlui Tudor cav. de Flondor[36], proprietar mare, Rogojești Bucovina.

Nr. 38

25/XI 1907.

Magnifice D-le!

Apărarea adevărat bărbătească a drepturilor neamului oropsit din Ungaria în parlamentul ungar din partea Magnificenței Voastre, precum și munca dezinteresată ce a-Ți depus-o cu un zel neîntrecut în ogorul înțelenit în societatea academică „Junimea” ne-a îndemnat să Vă oferim cu o însuflețire rară, distincția cea mai înaltă ce o poate da „Junimea” denumindu-Vă în adunarea generală din 21 Noemvrie a.c. de membru onorar al ei.

Aducându-Vă denumirea aceasta la cunoștință Vă asigurăm că activitatea D-Voastre de până acuma ni va servi ca model ilustru de iubire de neam, lege, limbă și moșie. Primiți Vă rugăm espresia devotamentului, stimei și iubirii ce V-o purtăm.

Pentru comitet: Președintele Corneanu  secretar I Nicu Popescu.

Magnificenței Sale Dlui Dr. Alexandru Vaida-Voevod[37], Budapesta VII Istvennt, 11

Nr. 72

 6/XII 1907

Prea stimate dle baron,

Comitetul societăţii se simţeşte plăcut îndătorit a Vă esprima în numele „Junimii” cele mai sincere mulţămite pentru bunăvoinţa şi amabilitatea D.Voastră cu care ni-aţi onorat, punându-ne la dispoziţie colecţiunea rapoartelor anuale atât pentru compunerea istoricului societăţii cât şi pentru expoziţia din Bucuresci.

Lipsind societăţii noastre aproape toate rapoartele anuale ne luăm libertatea a Vă întreba respectuos de n-aţi fi dispuşi a dona soc. noastre rapoartele sus amintite. Dacă însă aveţi trebuinţă de ele, le vom restitui în timpul cel mai scurt cu profundă mulţămită.

Primiţi stimate dle baron cu ocasiunea aceasta asigurarea stimei şi devotamentului nostru.

Pentru comitet:

Cornean m. p.                             Secretarul I:

prezident                                      Nicu Popescu.

D. Sale Dlui Victor baron Vasilco

mare proprietar Jadova.

Nr. 101.

 22/XII 1907.

Mult stimate dle profesor și membru emeritat al nostru,

Am început al 30-lea an al activității noastre. Cugetăm deci că e bine să serbăm în mod demn această aniversare prin o ședință solemnă la care să colaboreze cei mai distinși bărbați ai noștri de pretutindeni.

Domnul Sadoveanu într-o călătorie a sa prin Bucovina ni-a spus, că ar fi părat să ne țină o conferință. Nu ne îndoim că și dl Iorga va avea bunăvoința să ne onoreze cu prezența Domniei Sale. Iar ceea ce privește persoana D-Voastră mult stimate domnule profesor, ca primul președinte al societății noastre, suntem convinși, că ne veți da prețuitul D-Voastră concurs, înplinind  astfel dorința generală a întregii junimi. Ne luăm deci libertatea a Vă ruga să binevoiți a ne răspunde cum a-Ți opta D-Voastră să aranjăm ședința festivă ce se va țineala finea lui Februare sau la începutul lui Marte și ar fi dispuși domnii Iorga, Sadoveanu eventual și Sandu-Aldea, precum și D-Voastră să ne dați prețiosul conurs?

Mulțumindu-Vă pentru bunăvoința și interesul ce le-ați arătat totdeauna față de „Junimea”, Vă asigurăm de stima și respectul nostru.

Corneanu            Popescu

Mult stimatului Domn Dr. Dimitrie Onciul[38], prof. univ., București.

          Nr. 102-105 – Cereri de sprijin pentru jubileu de la:

- Iancu cav. de Flondor.

- Radu cav. de Grigorcea.

- Tudor cav. de Flondor.

- Victor baron Vassilco.

Nr. 120                                                                                              

 27/XII 1907

Mult Stimate Dle Director,

Societatea noastră urmăreşte cu interes toate mişcările fraţilor din regat, deaceea Vă rugăm să binevoiţi a ne trimite gratuit dacă e posibil ziarul ce-l redigiaţi. Spesele ce le avem cu susţinerea societăţii sunt prea mari, decât să putem abona Viitorul. Celelalte ziare din România ni se trimit gratis.

În speranţa că şi D-Voastră ve-i avea bunăvoinţa faţă de noi, Vă mulţămim încă înainte şi Vă asigurăm de  deosebita noastră stimă.

Pentru comitet: Corneanu      Popescu

D-Sale Dlui Al. Djuvara[39], directorul ziarului Viitorul, Bucureşti.

Nr. 151-153 – Invitații la jubileu pentru 2-4 mai 1908 primesc:

-         Revista „Sămănătorul”, București.

-         Revista „Convorbiri literare”, București.

-         Revista „Viața Românească”.

Nr. 169.

3/III 1908.

Magnifice Dle Președinte,

          Vă mulțumim pentru știrile prețioase, asigurându-ne că veți participa la sărbătorile noastre jubiliare de 30 ani, cu particular dacă evenimentele politice din Ungaria Vă vor permite. Suntem fermi convinși deci că vom putea avea pe unii dintre iubiții noștri deputați măcar pentru câteva zile în mijlocul nostru, căci prezența lor ar stârni însuflețire mare. Invitări speciale se vor trimite ulterior. Mulțămindu-Vă pentru bunăvoința cu care ne-ați onorat Vă asigurăm de afecțiunea noastră deosebită.

Corneanu, președinte             Nicu Popescu, secretar.

Clubului parlamentar al deputaților naționaliști, Budapesta.

Nr. 184.

Mult stimate Dle,

Societatea „Junimea” își serbează în 9-11 Mai st. v. jubilelul de 30 ani. Programul acestui festival constă și din o reprezentare teatrală. La îndemnul Dlui profesor Dr. Dimitrie Onciul din București, societatea noastră voește atunci să reprezinte drama D-Voastră „Zorile”. Credem că și dl profesor Sextil Pușcariu[40] Vă va fi scris referitor la chestia aceasta. Noi suntem firm convinși că ne ve-Ți onora cu prezența D-Voastră și ne ve-Ți da informațiile necesare cum ar trebui să punem pe scenă „Zorile”. Publicul român așteaptă cu nerăbdare reprezentarea „Zorilor” și venirea D-Voastră în Bucovina.

Subiectul ce-l tratează „Zorile” ne pare acomodat pentru jubilelul nostru, căci tocmai anul acesta sunt 60 ani de la luptele înălțătoare din 1848, și că și deputații noștri din parlamentul ungar ne-au promis venirea lor.

Vă rugăm să binevoiți a ne onora cu răspunsul D-Voastră cât de în grabă și Vă asigurăm de o deosebită considerațiune.

Corneanu       Popescu.

Dlui St. O. Iosif[41], București, director la „Sămănătorul”, B-dul Academiei, 3.

Nr. 187. – În adunarea extraordinară din 22/III 1908 s-a ales următorul comitet:

Președinte: Cornel Cornean.

Vicepreședinte: Vasile Greciuc.

Secretar I: Nicolae Popescu.

Secretar II: Eusebiu Cosmiuc.

Bibliotecar: Alexandru Morariu.

Membru fără funcție: Ioan Grămadă.

Nr. 191.

Telegramă

Gazeta Transilvaniei[42] Brașov

Oferim tribunilor Gazetei încărunțiți în luptă la aniversarea a 70 cununa neperitoare a dragostei noastre frățești. Societatea „Junumea”.

Nr. 224.

1.IV.08.

Mult stimate Domnule,

Interesul ce la-Ți arătat întotdeauna față de societatea noastră ne îndeamnă să Vă facem următoarea rugăminte: Revista noastră poporală „Deșteptarea”, ca să-și poatî împlini misiunea și să fie citită cu mai mare interes ar avea lipsă de unele clișeuri, care reprezintă persoane sau lucruri istorice și instructive. Știind că și D-Voastră aveți astfel de clișeuri, Vă rugăm cu toată stima să binevoiți a ne pune vre-o câteva la dispoziție. În cazul acesta nu numai „Junimea”, ci și cele câteva sute de cititori țărani, Vă vor fi mulțămitori adevărați.

Mulțămindu-Vă înainte pentru binefacerea prețioasă cu care ne onorați Vă asigurăm de deosebita noastră considerațiune.

Pentru comitet:

Președinte: Corneanu    secretar I: N. Popescu.

Dlui Eugen Maximovici[43].

Nr. 245                                                                                                 

  17.IV. 08.

Mult Stimate dle Profesor,

Junimea î-şi serbează la începutul lui iunie a.c. aniversarea a 30. Cu ocaziunea aceasta am dori să avem portretele tuturor foştilor preşedinţi ai societăţii noastre.

Ne adresăm deci către D-Voastră mult stimate domnule profesor şi membru onorar al nostru să aveţi amabiloitatea a ne pune la dispoziţie portretul mult regretatului şi iubitului nostru fost preşedinte Dr. George Popovici. Ni-ar fi binevenită în deosebi o fotografie de când ocupa dânsul această cinste. În caz contrar ne îndestulăm şi cu un portet mai recent.

Mulţămindu-Vă pentru amabilitate cu care ne onoraţi Vă asigurăm de respectul nostru devotat.

Pentru comitet

Corneanu Secretar Popescu.

D-Sale Eusebiu Popovici[44], profesor universitar.

Nr. 257                                                                                                  

1/V. 1908.

Onorată direcție de poliție,

Avem onoarea să Vă înmânăm drama „Zorile” de Șt. O. Iosif ce voește societatea noastră să o reprezinte în teatrul orășănesc în 7 Iulie a.c. cu rugămintea ca după cenzurare să binevoiți a ne-o pune la dispoziție.

Neconținând cartea alăturată nimic ce ar fi contra statului, ai cărei fii credincioși suntem, suntem convinși că vom obține grabnica aprobare a D-Voastră, cu atât mai mult că o amânare a repetiților ar invoca după sine neplăceri pentru societatea noastră.

Cu toată stima.

Pentru comitet: Președinte Corneanu           Secretar I Nicu Popescu.

Onoratei direcții de poliție, loco.

Nr. 262.                                                                                                     

3/V 08.

Stimate Domnule președinte,

Societatea „Junimea” împlinește anul acesta 30 de ani. Evenimentul acesta îl vom serba la începutul lui Iunie st. n. a. c. prin concurs festiv, ședință solemnă, reprezentarea dramei dlui Iosif „Zorile” și prin o excursie la Putna. Dorim, ca la acest festival să-și deie întâlnire atât reprezentanții vieții publice a Românilor cât și a studențimei de pretutindeni.

Ne-au promis până acuma venirea Dnii profesori universitari din București Dr. Dimitrie Onciul, N. Iorga, secretarul Ligei Florescu, Direcția „Sămănătorului” in corpore, „Convorbiri literare” prin de Mehedinți, „Luceafărul” din Sibiu, unii dintre  deputații parlamentului ungar, cât și conducătorii societăților studențești din toate părțile.

Dl St. O. Iosif va redigia însuși piesa sa „Zorile”.

Vă invităm deci și pe voi fraților, cari sunteți membrii onorari ai societății „Petru Maior” și suntem firm convinși că nu veți ezita să trimiteți o delegație din partea voastră.

Terminul ținerii acestui festival va fi publicat prin toate ziarele românești.

Vă rugăm însă a ne comunica cât de în grabă hotărârea voastră, cât și numărul participanților ca să putem face dispozițiile necesare.

Pentru comitet: Președinte Corneanu           Secretar I Nicu Popescu.

Societății „Petru Maior”[45].

Nr. 263-280 – au primit aceiași invitație:

1.     Asociațiunea pentru cultura și literatura poporului Român, Sibiu;

2.     Societatea Macedoromânilor, București;

3.     Societatewa „România Jună”, Viena, VIII, Obrianigasse, 12;

4.     Dr. Aurel C. Popovici, București;

5.     Dr. Teodor Mihali, Budapesta;

6.     Cariolan Bredicean, Lugoș;

7.     Dr. Iuliu Maniu, Budapesta;

8.     Dr. Aurel Vlad, Budapesta;

9.     Dr. Alexandru Vaida-Voevod, Budapesta;

10.  Dr. Vasile Lucaciu, Budapesta;

11.  Vasile Goldiș, Arad;

12.  Societatea academică „Carmen Sylva”, Graz;

13.  Dr. Ioan Suciu, deputat, Arad;

14.  Dr. Ștefan Pop, Arad;

15.  Conon Aramescu Donici, Huși;

16.  Dr. George Popovici, deputat, Lugoș.

Nr. 281                                                                                                       

5/V 08.

Mult stimate Domnule,

Apropiindu-se terminul ținerii festivalului nostru Vă rog de a avea bunăvoința de a ne da clasificările  cerute în cele două epistole ale noastre, referitor la colaborarea D-Voastră la ședința solemnă și la costumarea persoanelor și a scenării piesii „Zorile”. La caz de cele 2 epistole ale mele s-au pierdut, rog a mă înștiința, ca să Vă pot comunica încă de cu vreme cuprinsul lor.

Cu toată stima.

Pentru comitet: Președinte Corneanu           Secretar I Nicu Popescu.

D-lui Șt. O. Iosif, București.

Nr. 282                                                                           

7/V.1908

Înalt Prea Cuvioşia Voastră mult iubite membru onorar al nostru,

Societatea nostră îşi serbează din incidentul aniversării a 30-a jubileul în 8, 9 şi 10 Iunie. Programul acestui festival după cum l-am format cu primul preşedinte al nostru dl profesor universitar Dr. Dimitrie Onciul şi alţi domni va consta din un comers festiv, serviciu divin, şedinţa solemnă, reprezentarea dramei dlui Iosif „Zorile”, carele va redigia însuşi piesa sa venind anume la Cernăuţi şi în fine la dorinţa generală o deputaţiune de junimeni va merge la Putna la eroul neamului spre a pune pe mormânt o cunună, care deputaţie va fi însoţită de cei cari doresc.

Din pregătirile ce se fac pentru acest festival veți vedea Înalt Prea Cuvioşia Voastră, că e vorba de o serbare, la care au să-şi deie întâlnire cei mai iluştri reprezentanţi ai Românilor de pretutindeni.

Cât despre prezenţa D-Voastră la această serbare nu ne îndoim.

Avem însă şi o rugăminte cătră Înalt Prea Cuvioşia Voastră. E posibil să facem această excursie dorită de toţi? Şi dacă da, este posibil ca oaspeţii să fie primiţi şi încvartiraţi în Putna? Numărul lor nu-l putem şti. La tot cazul ca împreună cu cei din Bucovina nu va fi mic. Împreună însă cu dl superior Vlad şi cu alţi fruntaşi din Putna credem că se vor putea încvartira atât în mănăstire, cât şi la case private, dacă vom fi necesitaţi numaidecât să petrecem o noapte întreagă şi dacă nu ne va sta întotdeauna un tren separat la dispoziţie.

Noi sântem firm convinşi că Înalt Prea Cuvioşia Voastră cu iubirea cunoscută faţă de Junimea veţi face tot posibilul, ca să reuşească această serbare unică în felul său.

Cu orice clarificări mai detailate vă putem servi întotdeauna asigurându-Vă de consideraţiunea noastră deosebită.

Pentru comitet

Preşedinte: Cornean Secretarul: Popescu.

[Egumenului mănăstirii Putna Teofil Pătraș]

---

[1] Gheorghe Tofan (1880 – 1920), publicist, professor de liceu, editor la „Junimea literară”, creatorul și președintele „Asociaţiei corpului didactic roman”, membru activ al Societății „Junimea”(președinte al Secției literare), membru al Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina (secretar în 1909 – 1914). În perioda corespondenței cu societatera „Junimea” și a scrierii studiului despre M. Teliman era profesor de limba română la Gimnaziul superior din Suceava.

[2] Mihai Teliman (20 noiembrie 1863, Siret - 21 decembrie 1902, Siret) ziarist, scriitor român, membru al Societății „România Jună” din Viena, prieten cu mulți junimeni (Ardian Popovici-Desseanu, Constantin Berariu, Erast Levescu, Zaharie Voronca ș.a.)

[3] Constantin Berariu (1870-1929), dramaturg, traducător, prozator şi poet, primul director al Teatrului Național „Vasile Alexandri” din Cernăuți, membru activ, emeritat și sprijinitor al Societății „Junimea”.

[4] Zaharie Voronca zis și Zaharie Detrunchiatul (1851, Horecea – 1920, Cernăuți), preot la Mihalcea, publicist, vicepreședinte al Societății „Arboroasa”, membru sprijinitor al Societății „Junimea”.

[5] Broșura a apărut la Cernăuţi sub denumirea „Constantin de Stamati-Ciurea” în anul 1897. Peste un an, la moartea scritorului basarabean, M. Teliman va scrie și un necrolog pe care-l va publica în ziarul „Patria” din 13 martie 1898.

[6] George Ioan Lahovary (1838-1909), inginer, scriitor, membru de onoare al Academiei Române (din 1901). Intenționa să editeze o serie de dicționare geografice ale provinciilor române în afară de Regat, din care a apărut numai „Dicționarul Geografic al Basarabiei”.

[7] Societate academică a studenților români de la Universitatea din Cernăuți înființată la 21 mai 1905 de un grup de studenți printre care Teodor Balan, Filaret Doboș, Simion Ianovici, Liviu Marian, Cezar Scalat, George Tofan etc.

[8] Gheorghe Popovici ( 8 noiembrie 1863, Cernăuți -  12 iulie 1905, Muncaci, azi în Ucraina), jurist, istoric, poet, membru corespondent al Academiei Române. A semnat poezii sub pseudonimul Teodor Robeanu. Membru activ și emeritat, președinte al Societății „Junimea”.

[9] Temistocle Bocancea (1873 - 6 martie 1916, Odessa) – avocat, poet, redactor al revistei politico-literare„Buciumul” (1908, Câmpulung Moldovenesc), membru activ, emeritat și sprijinitor al Societății „Junimea”.

[10] E vorba de adunarea generală anuală a „Astrei”, care în anul 1905 s-a desfășurat la Sibiu și în timpul căreia a fost inaugurat Muzeul „Astrei” la care au participat și reprezentanții studențimei bucovinene.

[11] Erast Mandicevschi ( 29 septembrie 1860,  Băhrineşti (astăzi raionul Hliboca) - 1946, Bucureşti), jurist. Membru activ al societăților „Arboroasa„ și „Junimea”.

[12] Este sora lui Mihai Teliman.

[13] Eugen Maximovici (Văşcăuţi pe Ceremuş, 1857 – 1926, Cernăuţi), pictor, autorul portretelor mitropoliților Silvestru Morariu Andrievici, Arcadie Ciupercovici şi Vladimir de Repta. Deasemenea a recuperat chipurile voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. În scrisoare merge vorba despre prima expoziție personală a pictorului în Cernăuți. A avut relații de colaborare cu junimeanul Grigore Pantazi, actor, regizor, poet.

[14] Alexandru Davila ( 12 februarie 1862 - 19 octombrie 1929), dramaturg, director, regizor al Teatrului Național din București (între 1905 și 1908, apoi între 1912 și 1914).

[15] Renumitele baluri ale Societății „Junimea” se desfășurau în perioada iernii și adunau toți intelectualii români din Bucovina, iar liderii lor erau cooptați în „comitetul aranjator”.

[16] Iancu Flondor (3 august 1865, Storojineț,  -  19 octombrie 1924, Storojineț), jurist, om politic. La Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan la 28 noiembrie 1918, sub preșidenția lui Iancu Flondor s- a adoptat prin vot moțiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României.

[17] Un fragment din această scrisoare a fost publicat de către Nicolae Moscaliuc în articolul „George Tofan şi Junimea bucovineană”, apărut în revista “Ţara Fagilor”, an III, nr.3 din 1995, p. 3.

[18] Ioan Kalinderu (28 sau 29 decembrie 1840, București –  11 decembrie 1913), jurist, silvicultor, publicist, administrator al domeniilor coroane, președintele Academiei Române (3 ani).

[19] Expoziția națională jubiliară s-a desfășurat între 6 iunie și 23 noiembrie 1906 în București (azi parcul Carol) la care pentru prima dată au participat și românii din afara granițelor, inclusiv cei din Bucovina, Transilvania și Banat.

[20] Sterie N. Ciurcu (14/27 decembrie 1848, Brașov – noiembrie 1917, Viena), medic, și-a desfășurat activitatea la Viena începând cu 1886. Militant recunoscut pentru cauza națională a românilor din imperiu și editor al unor reviste românești, a fost întemnițat de autoritățile habsburgice în 1916, la intrarea României în război, și a murit în închisoare.

[21] Victor baron Vasilco (19 mai 1872, Berhomet pe Siret - 13 iulie 1934, Cernăuți), cămărar imperial și ofițer în armata austro-ungară, apoi cleric ortodox român. Membru activ, sprijinitor și emeritat, președinte al Societății „Junimea”.

[22] Nicu Flondor (27 iunie 1872, Storojineț -  21 mai 1948, Brașov), politician, jurist și economist. A fost în trei rânduri primar al or. Cernăuți. Membru activ, sprijinitor și emeritat al Societății „Junimea”.

[23] Aurel Morariu (1886, Toporăuți-1945, Craiova), jurist, publicist, om politic. Este mezinul cărturarului Constantin Morariu. Membru activ și emeritat, președinte al Societății „Junimea”.

[24] Ion C. Grădișteanu (12 august 1861, București - 29 decembrie 1932, București), politician și ministru. În anul 1906 era ministru în guvernul lui George Gr. Cantacuzino.

[25] La 15 octombrie 1906 la Iași a fost inaugurată statuia lui Vasile Alexandri în cadrul unei serbări naționale la care au venit invitați din toată țara, inclusiv un număr mare de studenți cernăuțeni.

[26] Gheorghe Lascăr (1857 – 1929) a fost primar al Iaşului în perioada 24 decembrie 1904 – 9 aprilie 1907. Deasemenea în timpul mandatului său a organizat festivităţile prilejuite de împlinirea a 400 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

[27] Nicolae Iorga (5 iunie 1871, Botoșani –  27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova), istoric, critic literar, om politic. Societatea „Junimea” l-a ales membru de onoare în anul 1908, când autoritățile austriece i-au interzis marelui istoric intrarea în Bucovina.

[28] Vasile Gaina (6/18 mai 1868, Măzănăiești -  18/31 august 1909, Cernăuți), teolog, publicist, profesor la Facultatea de Teologie a Universității din Cernăuți.

[29] Probabil este vorba de tânărul profesor Ion Nistor (1876-1962), care între 1904-1907 era profesor secundar la Liceul clasic din Suceava. În anul 1911 obține postul de șef la Catedra de istoria românilor la Universitatea din Cernăuți. Vezi: Dragoș Olaru, „Contribuții la istoricul creării Catedrei de istoria românilor la Universitatea din Cernăuți”, în „Glasul Bucovinei”, anul II, nr. 1, 1995, p. 76-85.

[30] Radu Sbiera (1876, Cernăuți – 1946, Caracal), filolog, scriitor, om politic. În scrisoare merge vorba de cartea „Poezii”, apărută la Iași în anul 1906.

[31] Dimitrie Dan ( 8 octombrie 1856, Suceava -  25 mai 1927, Cernăuți), folclorist, istoric, membru corespondent (din 1904) al Academiei Române. Membru activ al Societății „Arboroasa”, membru fondator, activ, sprijinitor și emeritat al Societății „Junimea”.

[32] Gavriil Străinul (1881 – 27 septembrie 1928, Molodia), paroh la Cuciurul Mare și Molodia, este tatăl scriitorului Mircea Streinul. Vezi: Dragoș Olaru, „Contribuții documentare la biografia lui Mircea Streinul”, în „Glasul Bucovinei”, anul V, nr. 1(17) 1998, p. 54-63.

[33] Constantin Șandru (1880-1956), compozitor, dirijor, profesor de muzică. Membru activ, președinte al Societății „Junimea”.

[34] Constantin Procopovici (?-?), profesor de ştiinţe naturale şi de muzică la liceul din Suceava, președinte al Societății de muzică, fondator și președinte al „Clubului Român” din aceiași localitate. Este fiul lui Vasile Procopovici și Mariei Mandicevschi.

[35] Alexandru Vaida Voevod  (27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna — 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanți ai Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc. În anul 1907 era deputat în parlamentul de la Viena unde a întreținut legături strânse cu deputații bucovineni, îndeosebi cu C. Isopescu-Grecul, dar și cu ceilalți deputați bucovineni pe care îi caracteriza ca „oameni cinstiți, inofensivi, Hurmizachi, Simionovici, Sârbu” (după Alexandru Vaida Voevod, „Memorii”, Cluj-Napoca, 1994, p. 125)

[36] Tudor cavaler de Flondor (10 iulie 1862, Storojineț –  22 iunie 1908, Steglitz-Zehlendorf, Germania) compozitor, politician, jurist și economist. Membru activ și de onoare al Societății „Junimea”.

[37] Vezi lămuririle la trimiterea nr. 35.

[38] Dimitrie Onciul (26 octombrie/7 noiembrie 1856, Straja -  20 martie 1923, București), istoric. Membru activ în Societatea „Arboroasa”, primul președinte și membru de onoare al Aocietății „Junimea”.

[39] Alexandru G. Djuvara (20 decembrie 1858, București - 1 februarie 1913, București), jurnalist, om politic, ministru de externe în 1909-1910.

[40] Sextil Pușcariu (4 ianuarie 1877, Brașov - 5 mai 1948, Bran), filolog, lingvist, idtoric lterar. În perioada când a fost titularul Catedrei de limbă și literatură română la Universitatea din Cernăuți (1906-1919) s-a implicat activ în mișcarea național-culturală și politică a românilor bucovineni.

[41] Ștefan Octavian Iosif ( 11 octombrie 1875, Brașov - 22 iunie 1913, București), poet, membru fondator al Societății Scriitorilor Români.

[42] Gazetă fundată de George Barițiu la 12 martie 1838 sub titlul de „Gazeta de Transulvania”, iar din 1849 apare ca „Gazeta Transilvaniei”.

[43] Vezi însemnările de la trimiterea nr. 13.

[44] Eusebiu Popovici (5 febr. 1838, Cernăuţi - 28 sept. 1922, Cernăuţi), teolog, istoric, membru de onoare al Academiei Române. Rugămintea venită din partea Societății „Junimea” se referă la fiul lui E. Popovici, George Popovici (Teodor Robeanu).

[45] Societatea Academică “Petru Maior” a fost constituită la Budapesta în anul 1862 ca societate de lectură a studenţilor, veniţi din toate colţurile Transilvaniei şi din multe alte părţi locuite de români.