ȚARA SFÂNTĂ
sau 7 zile în care am cunoscut Israelul
ZIUA ÎNTÂIA
"În zilele acelea
Elisabeta, soția lui Zaharia, a zămislit și s-a tăinuit pe sine cinci luni,
zicând: Astfel mi-a facut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice
dintre oameni ocara mea. Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de
la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o
fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar
numele Fecioarei era Maria. Și, intrâd îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce
ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvantată ești tu între femei. Iar
ea, vazându-l, s-a tulburat de cuvantul lui și cugeta în sine: Ce fel de
închinăciune poate să fie aceasta? Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci
ai aflat har la Dumnezeu. Și, iată, vei lua în pantece și vei naște Fiu și vei
chema numele Lui Iisus.
Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se
va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Și va
împărăți peste casa lui Iacov în veci și Împărăția Lui nu va avea sfârșit. Și a
zis Maria catre înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? Și,
raspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogorî peste tine și puterea
Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine,
Fiul lui Dumnezeu se va chema. Iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea
fiu la bătrânețea ei, și aceasta este a șasea lună pentru ea, care se numea
stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. Și a zis Maria: Iată roaba
Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea."
(Luca 1, 26-38)
Aerul proaspăt
și rece (!) al dimineții, șterge ultimele semne de oboseală de care eram
cuprinși după un drum îndelungat cu trenul la Chiev și de o sosire târzie de
noapte la aeroprtul Ben Gurion din Tel-Aviv. Suntem cazați de bunul nostru
prieten Eli la un hotel din Haifa. De aici începem să facem cunoștință cu Țara
Sfântă.
|
Haifa. Aerul proaspăt și rece... |
Prima zi o
facem sub semnul Bunei Vestiri, adică pornim spre Nazareth în munții Galileea,
sau Galil cum se exprimă cu un accent ebraic prietenul nostru. Prima oprire o
facem la întretăierea-încrucișarea văilor Zvulun și Izreel cu munții (dealurile) Galileii și Karmelului.
Aici vedem ultimele rămășițe ale căii ferate Haifa-Damasc, dată în exploatare
la 15 octombrie 1905 și distrusă în urma războiului arabo-israelian din 1948,
când a fost aruncat în aer podul căii ferate de la frontiera cu Iordania și
Siria (rămășițile lui le vom vedea peste 2 zile). Prin această cale ferată se făcea legătura
prin valea Izreel cu marea linie de tren hejaz, dintre Damasc și Medina, ea era
de fapt o extensie a liniei Istanbul-Damasc. Fiindcă linia ferată trecea prin valea
Izreel văii i se mai spunea și „Valea Trenului”. Pe vremuri trenul trecea spre
Damasc o singură dată pe zi, deaceea locuitorii văii Izreel împărțeau timpul
zilei în ”până la tren” și ”după tren”, exact ca și în satul meu de baștină
Ropcea.
|
Calea ferată Haifa-Damasc |
|
Calea ferată Damasc-Haifa |
Imediat după calea ferată începe urcușul spre munții Galileii. Nazaretul ne întâlnește cu
nori plumburii de ploaie, caz foarte rar pentru această perioadă a anului. Mi
s-a părut că evreii îl numesc mai mult Netzer sau Națeret ce ar însemna
”mlădiță”, „ramură”, „lăstar”. Creștinii văd în aceasta o aluzie la faptul ca
Iisus era mlădiță din casa lui David. Deși locuit cândva numai de evrei, astăzi
Nazaretul este un oraș locuit de arabi și numai în partea nouă a orașului,
partea de sus, numită Elite Nazareth, este locuită și de evrei. Se observă
peste tot că în așezările arabe din Israel trăiesc în exclusivitate arabi, pe
când în așa numitele așezări evreiești poți întâlni atât evrei cât și arabi,
creștini, etc.
|
Spre Galileea |
|
Nazaret |
|
Nazaret
|
|
Nazaret |
|
Nazaret
|
|
Nazaret |
La Nazaret
prima vizită o facem la biserica ortodoxă de la izvorul Prea Sfintei Născătoare
de Dumnezeu, în preajma căruia, potrivit Tradiţiei, a avut loc Buna Vestire. Acest
izvor se află în Biserica greco-ortodoxă a Arhanghelului Gavril. Biserica a
fost construită în anul 1750 pe ruinele celei mai vechi biserici. Iconostasul a
fost dăruit în anul 1767 de un negustor grec, al cărui nume a rămas necunoscut. Acest iconostas este sculptat cu multă finețe în lemn și posedă o serie de
icoane minunate.
|
Iconostasul bisericii
|
Iconostasul bisericii
|
|
|
Porțile împărătești |
|
Amvonul |
|
Pictură murală |
|
Pictură murală
|
|
Pictură murală
|
Din absida
nordică a bisericii șapte trepte coboară până la capela aflată sub biserică. În
această capelă se află și astăzi izvorul. Aici se află o singură absidă îngustă,
acoperită de un tavan boltit și cu ferestre oarbe. Arcele oarbe sunt împodobite
cu marmură colorată și cu mozaic. În capătul absidei nordice, izvorul Fecioarei
Maria curge de sub altarul amplasat aici. În jurul izvorului se află multe
candele și icoane ale Maicii Domnului.
|
Izvorul Fecioarei Maria
|
|
Candela de la izvorul Fecioarei Maria |
|
Biserica greco-ortodoxă a arhanghelului Gavril
din Nazaret |
|
Intrarea de la Biserica arhanghelului Gavril |
|
Fântâna Fecioarei Maria |
La ieșirea din
biserică ne oprește un târgoveț de cruciuliți și icoane din lemn, care într-o
română destul de clară încearcă să ne convingă de faptul că toate lucrările lui
sunt sculptate în lemn sacru de măslin. Suntem aproape să-l credem că fiecare obiect din această colecție este
"Unicat" datorită diferențelor de tăiere a lemnului și nu în ultimul
rând datorită faptului că sunt sculptate manual. Călăuza noastră ne mai
potolește din încrederea noastră, având el niște îndoieli în cele afirmate de
negustor. Tot mai mult în ultima vreme aceste obiecte se produc din materiale
care înlocuiesc lemnul de măslin, dar care e greu să le identifici veridicitatea
după înfățișare, greutate sau miros. Am observat că mai toți negustorii din
Israel vorbesc cel puțin în 10 dintre cele mai răspândite limbi ale lumii și
trec cu ușurință de la limba arabă sau ebraică la limba rusă, română, engleză
sau spaniolă.
De la izvorul
Fecioarei Maria pornim pe jos spre casa Mariei, unde este construită biserica
catolică, timp în care admirăm frumusețile orașului și locuitorilor săi.
|
Stradă în Nazaret |
|
Stradă în Nazaret
|
|
Lumea târgoveților
|
|
Lumea târgoveților
|
|
Lumea târgoveților |
|
Stradă în Nazaret
|
Biserica
catolică Bunavestire din Nazaret este o biserică catolică modernă, construită
pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. În incinta acestei
biserici se află și grota în care Fecioara Maria a fost înștiințată de
Arhanghelul Gavriil că Îl va naște pe Iisus. La intrare vedem crucea
franciscană și aflăm de la prietenul nostru Eli, că toate bisericile catolice
din Israel sunt sub oblăduirea ordinului franciscan. Ei au fost cei care au
construit aici în sec. XIV o mănăstire, iar mai târziu (1730) și biserica, care
a fost demolată în 1955. Pe locul acestei biserici a fost ridicată actuala
construcție, care are un dom de peste 50 de metri înălțime.
|
Crucea franciscană la intrarea în ograda bisericii catolice din Nazaret |
|
Biserica
catolică Bunavestire din Nazaret
|
|
Biserica Bunavestire din Nazaret cu simbolul franciscan |
|
Rămășițe din casa Mariei |
|
Biserica Bunavestire din Nazaret. Interior |
|
Biserica Bunavestire din Nazaret. Interior (turiști din România) |
|
Rămășițe din casa Mariei
|
|
Biserica Bunavestire din Nazaret. Interior |
|
Vitralii |
|
Biserica Bunavestire din Nazaret. Interior |
Atât în interior
cât și în exterior biserica este decorată cu mozaicuri picturi, fresce şi
sculpturi ale Fecioarei Maria donate bisericii de către comunități creștine din
întreaga lume. Am putea spune că fiecare biserică națională și-a găsit aici
casa sa. Menționăm că este cea mai mare biserică creştină din Orientul Mijlociu.
|
Venesuela la biserica din Nazaret |
|
România la biserica din Nazaret |
|
Ucraina la biserica din Nazaret |
|
Biserica Bunavestire din Nazaret
|
|
Biserica Bunavestire din Nazaret
|
|
Nazaret
|
|
Nazaret
|
|
Nazaret |
La ieșire
admirăm splendoarea dealurilor și clădirilor din împrejurimi. Căutăm mozaicul
comunității creștine românești, creat de Ancuța și George Toader și donat
bisericii în anul 2004. Pe partea stângă a intrarii în ograda bisericii
descoperim și mozaicul bisericii ucrainene.
Mă rețin
întrun magazin de anticvariate unde, spre uimirea mea descopăr un verstat (verstac,
menghină) de lemn, exact așa cum avea bunelul pe vremuri și care s-a pierdut de
mult încă în frageda mea copilărie. Câți ani să fi trecut de când l-am văzut
aevea și câți ani să fi trecut de când mi-am amintit de el ultima dată..? Da, a
fost nevoie să ajung la Nazaret ca să-mi aduc aminte de acel verstat al bunelului,
care oricum mi-a lăsat pentru totdeauna în amintire ceva scump, cald și
apropiat sufletului.
|
Anticvariat |
|
Anticvariat
|
|
Anticvariat
|
Revin în
forfota străzii. Turiști din toate părțile lumii suie și coboară înspre și dinspre
biserica Bunei Vestiri. La un colț de sradă, loc vizibil, bun pentru reclame,
discută doi arabi în haine specifice religiei islamice sub o placardă pe care în engleză scrie: La ilaha illa Allah.
Jesus said: ”Iam indeed a slave of Allah, allah is my Lord and your Lord, So
worship Him Alone”
(Quran 3.51) Adică mergeți voi la biserica Bunei Vestiri da nu uitați că
însuși Iisus ar fi recunoscut că este sclavul lui Allah și ”că Allah este
Domnul meu si Domnul vostru”, deci, ne închinăm numai Lui. Tot pe acest loc, la doi pași de biserica
creștină arabii intenționau să ridice o moschee, care să fie ceva mai înaltă și
să domine construcția creștină. Cei de la primăria orașului au socotit totuși
că ar fi mai potrivit să facă (și au făcut) aici un mic scuar pentru odihna
tuturor credincioșilor ce vin aici cu miile în fiecare zi.
|
În drum spre Bunavestire. |
|
Lumea arabă |
|
Lumea arabă
|
Prânzul îl
luăm într-o ospătărie cu bucate specific arabe – renumitul Falafel (chifteluţe
de năut) sau cu denumirea arabă (romanizată) de hummus (hamos, houmous, hommos,
hommus, hummos, hummous or hummus). Hummusul se regăseşte în toate
ţările din vechea Sirie Otomană, inclusiv Israelul, iar una dintre cele mai
rafinate versiuni ale sale este cea libaneză. Celălalt ingredient de bază al
acestui preparat este pasta de susan. Noi l-am servit cu lipie și cu salate din
legume și zarzavaturi, castraveți murați, roșii etc. Este foarte hrănitor.
|
Pe străzile Nazaretului |
|
Pe străzile Nazaretului
|
|
Pe străzile Nazaretului
|
După prânz
traversăm cu mașina orașul Nazaret și suburbia Elite Nazaret și ne îndreptăm
spre Cana.
|
În drum spre Cana |
|
Elite Nazaret |
|
Nazaret |
"Și
a treia zi s-a făcut nuntă în Cana Galileii și era și mama lui Iisus acolo. Și
a fost chemat și Iisus și ucenicii Săi la nuntă. Și sfârșindu-se vinul, a zis
mama lui Iisus catre El: Nu mai au vin. A zis ei Iisus: Ce ne privește pe mine
și pe tine, femeie? Încă n-a venit ceasul Meu. Mama Lui a zis celor ce slujeau:
Faceți orice vă va spune.
Și
erau acolo Șase vase de piatră, puse pentru curățirea iudeilor, care luau câte
două sau trei vedre. Zis-a lor Iisus: Umpleți vasele cu apă. Și le-au umplut
până sus. Și le-a zis: Scoateți acum și aduceți nunului. Iar ei i-au dus.
Și
când nunul a gustat apa care se facuse vin și nu știa de unde este, ci numai
slujitorii care scoseseră apa știau, a chemat nunul pe mire, și i-a zis: Orice
om pune întai vinul cel bun și, când se amețesc, pune pe cel mai slab. Dar tu
ai ținut vinul cel bun pană acum.
Acest
început al minunilor l-a făcut Iisus in Cana Galileii și Și-a arătat slava Sa; și
ucenicii Săi au crezut in El" (Ioan 2, 1-11).
|
În drum spre Cana
|
|
Biserica catolică din Cana |
|
În ograda bisericii catolice din Cana |
Cana Galileii, numită astăzi "Kafr
Kanna" sau "Khirbet Cana", este o localitate din regiunea
Galileea, aflată la numai șapte kilometri inspre nord-est de Nazaret.
Localitatea este locuită astăzi de aproximativ cinci mii de locuitori, aproape
toți de origine arabă, o treime fiind musulmani, iar doua treimi fiind creștini.
Prima biserică
creștină din Cana Galileii ar fi fost construită de către Sfânta Elena, mama
Sfântului Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea. În timp, vitregiile
istoriei au dus la ruinarea acestei biserici bizantine.
|
Biserica ortodoxă din Cana. Interior |
|
Biserica ortodoxă din Cana. Interior
|
|
Vas vechi pentru apă păstrat la biserica din Cana |
|
Iconostasul bisericii ortodoxe din cana |
Astăzi,
biserica ortodoxă din Cana Galileii este închinată Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe, fiind ingrijită de creștinii ortodocși greci. În curtea mănăstirii se
păstrează două fragmente de coloane vechi, datând din secolul al XIII-lea, iar
în biserică se păstrează două vase mari, din piatră, deosebit de vechi, asemănătoare
celor folosite pentru păstrarea apei, in vremea Mântuitorului.
|
Portocalul din grădina bisericii ortodoxe de la Cana |
|
Vinuri ”de Cana” |
În grădina
bisericii ortodoxe vedem un arbore de portocal plin de fructe, iar la
târgoveții de la intrare ”vin original de Cana”. Așa cum dealurile din
împrejurimi sunt tot mai intes acoperite cu case de locuit de cât de vii ne
îndoim și noi de originea și proveniența acestui vin. Oricum, pentru creștinii
veniți de peste mări și țări, un vin de Cana (fie chiar numai cu eticheta) e
deja o minune la orice nuntă de creștin.
|
Moschee la Cana |
”Iar
după cuvintele acestea, ca la opt zile, luând cu Sine pe Petru şi pe Ioan şi pe
Iacov, S-a suit pe munte ca să Se roage. Şi pe când se ruga El, chipul feţei
Sale s-a făcut altul şi îmbrăcămintea Lui albă strălucind. Şi iată doi bărbaţi
vorbeau cu El, care erau Moise şi Ilie, Şi care, arătându-se întru slavă,
vorbeau despre sfârşitul Lui, pe care avea să-l împlinească în Ierusalim. Iar
Petru şi cei ce erau cu el erau îngreuiaţi de somn; şi deşteptându-se, au văzut
slava Lui şi pe cei doi bărbaţi stând cu El. Şi când s-au despărţit ei de El,
Petru a zis către Iisus: Învăţătorule, bine este ca noi să fim aici şi să facem
trei colibe: una Ţie, una lui Moise şi una lui Ilie, neştiind ce spune. Şi, pe
când vorbea el acestea, s-a făcut un nor şi i-a umbrit; şi ei s-au spăimântat
când au intrat în nor. Şi glas s-a făcut din nor, zicând: Acesta este Fiul Meu
cel ales, de acesta să ascultaţi! Şi când a trecut glasul, S-a aflat Iisus
singur. Şi ei au tăcut şi nimănui n-au spus nimic, în zilele acelea, din cele
ce văzuseră”. (Luca 9, 28-36)
“și
S-a schimbat la față înaintea lor și veșmintele Lui s-au făcut strălucitoare,
albe foarte, ca zăpada, cum nu poate înălbi așa pe pământ înălbitorul” (Marcu 9, 2-3).
“Doamne,
bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ţie una și lui
Moise una și lui Ilie una. În continuare, după ce i-a acoperit norul luminos și
s-a auzit vocea Tatălui, au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte” (Matei 17,4-6).
|
În drum spre muntele Tabor |
|
La orizont - muntele Tabor |
Următorul
nostru obiectiv al zilei este muntele Tabor – locul schimbării la față. Muntele
Tabor se află la capătul văii Izreel și are 588 m altitudine. O serpantină, pe
care pot urca numai atomobilele ușoare (nu și autocarele turiștilor), ne ridică
încet pe muntele Tabor, deschizându-ne ochilor la fiecare curbură a ei
privelișt noi de o frumusețe deosebită.
|
Serpantinele muntelui Tabor |
|
Serpantinele muntelui Tabor
|
|
Serpantinele muntelui Tabor
|
|
Serpantinele muntelui Tabor
|
Datorită poziției
sale strategice, pe cel mai important drum antic din zonă (Via Maris, din
nord-sudul țării), cât și a înălțimii sale solitare, Muntele Tabor a
constituit, încă din timpurile antice, un important loc de apărare. Pe acesta
se înălța în acea vreme o măreață fortăreață, ale carei ruine se mai văd înca și
astăzi, pierdute printre vegetația florală. Fortareata de pe Tabor este
cunoscută încă din vremea Primului și celui de-al doilea Templu iudaic, iar mai
apoi în perioada grecească, romană și cruciată, ajungând treptat în ruină.
Biserica
ortodoxă ne întâlnește cu porțile închise. Durerea din sufletele noastre e și
mai mare, când aflăm că aici adesea se pot întâlni și călugări români. E o
tradiție mult mai veche, care începe încă în sec. XIX, când în 1859 cuviosul
Irinarh Roseti a început construcția bisericii mănăstirii Schimbarea la Față a
Domnului de pe Muntele Tabor. Ostenitorul arhimandrit și părinte duhovnicesc
n-a reușit să termine această lucrare sfântă, căci s-a mutat la cele veșnice la
26 decembrie 1863.
|
Mănăstirea ortodoxă de pe muntele Tabor |
|
Intrarea la mănăstirea ortodoxă de pe muntele Tabor |
Cuviosul
Irinarh a fost prețuit și recunoscut ca mare duhovnic și sfânt părinte încă din
viață. Locuitorii din părțile Nazaretului și din Cana Galileei alergau la el
pentru sfat, rugăciune și spovedanie, avându-l la mare evlavie datorită vieții
sale, precum și darului vindecărilor cu care fusese înzestrat de Dumnezeu.
|
Zidurile mănăstirii de pe muntele Tabor |
|
Mănăstirea ortodoxă de pe muntele Tabor |
Locul de egumen
a fost luat de ucenicul său, ierodiaconul Nectarie Banul. El a terminat mănăstirea
și a menținut rânduiala slujbei in limba româna până în anul 1890, când,
datorita bătrâneții și suferințelor, s-a retras la Mănăstirea Sfântul Sava. În
vremea noastră, ctitoria arhimandriților Irinarh și Nectarie este locuită de călugări
greci și aparține canonic de Mitropolia Ortodoxă de Nazaret.
(Într-o notiță
de pe http:www.crestinortodox.ro
aflăm următoarele: ”poate ati ajuns dupa ora 15.00... nici pelerinilor
ortodocsi nu li se deschid portile dupa aceasta ora. Manastirea ortodoxa de pe
Tabor este o oaza de liniste, pace si iubire cu gazde extrem de primitoare...”)
|
Bustul papei Paul al VI de pe aleea bisericii catolice de pe muntele Tabor |
|
Aleea bisericii catolice de pe muntele Tabor |
|
Aleea bisericii catolice de pe muntele Tabor
|
|
Aleea bisericii catolice de pe muntele Tabor
|
|
Aleea bisericii catolice de pe muntele Tabor
|
|
Aleea bisericii catolice de pe muntele Tabor
|
|
Aleea bisericii catolice de pe muntele Tabor
|
|
Biserica catolică Schimbarea la Față de pe muntele Tabor. Interior
|
|
Biserica catolică Schimbarea la Față de pe muntele Tabor. Interior
|
|
Biserica catolică Schimbarea la Față de pe muntele Tabor. Interior
|
|
Biserica catolică Schimbarea la Față de pe muntele Tabor. Interior
|
|
Biserica catolică Schimbarea la Față de pe muntele Tabor. Interior |
După mai multe
încercări de a vedea poarta deschisă și
de a găsi prin vegetația florală urmele măreței fortărețe de altă dată ne
îndreptăm spre biserica franciscană Schimbărea la Faţă. Aleea ce duce spre
biserică e plină de flori și verdeață printre care descoperim bustul Papei Paul
al VI, care a vizitat acest loc la 5 ianuarie 1964. În interiorul bisericii, la
parter sub sticlă se pot vedea rămășițele altei biserici mai vechi pe care s-a
ridicat actuala construcție.
|
Împrejurimile Taborului
|
|
Împrejurimile Taborului
|
|
Împrejurimile Taborului
|
|
Împrejurimile Taborului |
După o pauză
de jumătate de oră, când avem posibilitatea în liniște să admirăm împrejurimile
cu frumoasa vale Izreel, ne luăm rămas bun de la muntele Tabor și coborâm prin
Um El Hanam cu o splendidă moschee în centrul așezării.
|
Moschee într-o localitate arabă de sub muntele Tabor
|
|
Moschee într-o localitate arabă de sub muntele Tabor |
Valea Izreel
este printre puținele locuri din Țara Sfântă unde se practică agricultura, o
agricultură modernă cu cel mai sofisticat sistem de irigare din lume. Din goana
automobilului vedem o varietate imposibilă de găsit la noi de lanuri de grâu
copt (pe alocuri deja treerat), de păpușoi de 1 m (cum ar fi la noi la început
de iulie), de morcovi, ce sunt culeși de o combină specială și atâtea alte
minuni, care se obțin datorită unei munci enorme intelectuale de creare a unor
programe computerizate pentru fiecare cultură în parte. Unele tipuri de
irigaţii includ metode de irigaţie sub presiune, irigaţie îngropată, irigaţia
prin pulverizare, care se potriveşte în cazul livezilor şi stropitoarelor
utilizate pentru terenuri întregi.
|
Câmpuri de zarzavaturi în valea Izreel |
|
Lanuri de grâu în valea Izreel
|
|
Lanuri de grâu în valea Izreel
|
Aceste sisteme
pot fi extrem de simple sau pot avea la bază o tehnologie înaltă. Opţiunile variază de la gama de bază de tipul
opreşte/deschide cu ceasuri de volum, şi până la sistemele computerizate mai sofisticate,
care includ senzori pentru monitorizarea nivelului de umezeală a solului sau
sisteme care verifică schimbările din diametrul tulpinei sau fructului. Datorită
tehnologiei de ultimă generaţie, Israelul nu doar că îşi produce peste jumătate
din propria mâncare, dar, totodată, exportă anual produse agricole.
|
Ruinele de la Tel Izreel |
|
Valea Izreel văzută de pe ruinele de la Tel Izreel
|
Meghido este
unul dintre marile orașe antice din Țara Sfântă, acesta fiind menționat și în
Sfânta Scriptură. Datorită așezării acestuia în valea Izreel, pe drumul
comercial numit "Via Maris", care lega Siria de Egipt, el a fost unul
de mare importanță în lumea antică. Prin poziția lui strategică, orașul Meghido
controla principalele drumuri comerciale antice din Orientul Apropiat. Longevitatea comunitații din Meghido este una impresionantă. Astfel, între
anii 6000 - 500 i.Hr, vreme de mai bine de cinci mii de ani, orașul a fost
locuit fără întrerupere. In cartea Apocalipsa, scrisă de Sfântul Ioan Teologul,
întâlnim numele de "Harmaghedon". "Și i-au strâns la locul ce se
cheama evreiește Harmaghedon" (Apocalipsa 16, 16). Această numire este
alcătuită, pe cale grecească, din cuvintele evreiești "har" (munte) și
"meghido" (numele localității). Apocalipsa numește acest loc drept
loc al ultimei mari bătălii, cu dimensiuni apocaliptice.
|
Meghido |
Meghido este
ultimul obiectiv al zilei. Ne îndreptăm în tăcere spre Haifa. Rotungim și noi
un cerc imaginar al călătoriei noastre de la Buna Vestire la Armaghedon. Pe mâine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu